Este pentru prima dată în ultimii 21 de ani când o stațiune precum Rânca se confruntă cu o scădere atât de accentuată a numărului de turiști în această perioadă. Constantin Pănescu, un antreprenor local și președinte al Asociației Concesionarilor din Rânca, a afirmat că din cele 564 de structuri de cazare din stațiune, majoritatea sunt închise de aproape o lună. El a subliniat că doar două unități de cazare sunt deschise, având un număr redus de turiști, iar altele sunt în așteptare pentru a vedea dacă rezervările vor mai fi confirmate, citat de Antena 3.
Printre cauzele invocate pentru această scădere drastică a numărului de turiști se numără lipsa de investiții în infrastructură și dificultățile economice generale care îi determină pe români să renunțe la vacanțe.
De asemenea, drumurile spre stațiune sunt într-o stare deplorabilă. Chiar și accesul la biserici este o aventură, cu noroaie și gropi. Oamenii preferă să evite aceste neplăceri, a mai spus Pănescu.
Proiectele majore de dezvoltare turistică, precum construirea unui sistem de gondole sau extinderea pârtiilor de schi, sunt blocate de ani buni, fără perspective clare de implementare. În plus, Rânca nu beneficiază de un management turistic unitar, în lipsa unei Organizații de Management al Destinației (OMD), deși autoritățile locale au discutat recent despre constituirea uneia.
În ciuda peisajelor spectaculoase și a popularității drumului Transalpina, Rânca continuă să fie o stațiune cu potențial turistic slab valorificat. Investitorii locali spun că lipsa sprijinului din partea autorităților, atât la nivel local, cât și central, menține zona într-un blocaj constant.
Economia instabilă afectează întreaga industrie a ospitalității, dar în Rânca, unde ne bazăm pe turism sezonier, efectele sunt devastatoare. Mulți colegi sunt la un pas de faliment, au mai transmis reprezentanții industriei locale.
Stațiunea Rânca riscă să devină un exemplu al eșecului de a valorifica resursele naturale ale României în lipsa unei viziuni clare și a investițiilor strategice.
