”BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului (în două etape de depreciere) urmată de creșterea dobânzii de politică monetară la 10%.
(BNR nu o să aibă altă variantă. Și nu este neapărat doar vina BNR că se ajunge acolo).
P.S. Evident că există și scenariul unei corecții a dezechilibrelor prin reformele făcute de guvern. Dar tot de corecție/recesiune vorbim . Cine pune bani pe acest scenariu? Mai simplu. Ce politician dintre cei care ne conduc, sau vor să ne conducă, își asumă un cost politic când știe că oricum face piața corecția?”, arată Florin Cîțu.
Eurostat a anunțat marți că deficitul bugetar ESA a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut.
Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor anunță că România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și va continua această traiectorie și în următorii ani.
