Opiniile nu sunt exprimate public, dar există o îngrijorare reală în cadrul serviciilor de informații occidentale cu privire la viitorul cooperării cu Statele Unite. După ce Washingtonul și-a afirmat în repetate rânduri dorința de a accelera „întoarcerea” către Asia, iar Pentagonul și-a suspendat sprijinul de informații acordat Ucrainei timp de trei zile, între 5 și 8 martie, precedentul a provocat un adevărat șoc, până la punctul de a da naștere unor discuții fără precedent între aliați – au declarat pentru Le Monde mai multe surse militare, diplomatice și din domeniul securității. Pe 17 aprilie, subiectul a fost printre prioritățile primei vizite la Washington a ministrului francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu. Unul dintre semnalele simptomatice ale acestei stări de spirit a avut loc pe 11 aprilie la Bruxelles, în cadrul reuniunii anuale a Serviciului Unic de Analiză a Informațiilor (SIAC), serviciul care agregă informațiile din statele membre ale Uniunii Europene în numele Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, estoniana Kaja Kallas. SIAC nu are capacități operaționale proprii și este de obicei relativ neglijat de serviciile de informații. Dar de data aceasta, cei mai înalți oficiali ai agențiilor europene au fost prezenți.
Această întâlnire a confirmat ceea ce se discuta deja în diverse grupuri de experți europene. Există atât un consens foarte puternic conform căruia „ar fi mai bine dacă americanii ar rămâne la bord”, așa cum a rezumat un participant, cât și o creștere clară a ideii că europenii trebuie acum să dezvolte mai multe capacități de „evaluare independentă”. „Cele două direcții nu sunt incompatibile”, consideră același participant, în timp ce mulți aliați se tem de riscul unei „profeții auto-împlinite” prin supralicitarea necesității de a obține independența față de Statele Unite.
În această situație „între două bărci” stânjenitoare, în care există o lipsă de vizibilitate asupra direcțiilor americane, toată lumea analizează cu atenție diversele semnale transmise de Washington de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. În primul rând, pe 25 martie, a avut loc publicarea Evaluării anuale a amenințărilor din 2025 (Annual Threat Assessment). Acest raport neclasificat, publicat de Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații, dă tonul în fiecare an pentru principalele linii directoare ale serviciilor de informații americane. Este coroborat cu audierile principalilor șefi ai agențiilor americane în fața Senatului.
Într-o ruptură completă față de anii precedenți, nici China, nici Rusia, nici Coreea de Nord nu au fost plasate în fruntea priorităților oficialilor americani, ci lupta împotriva traficului de droguri. Văzută din Europa, această ruptură duce la conștientizarea riscurilor noului izolaționism american.
În mod similar, partea din Evaluarea Anuală a Amenințărilor referitoare la Rusia a suferit o schimbare clară, odată cu reluarea parțială a argumentului rus privind riscurile unui război în Ucraina. Continuarea conflictului este un vector al „riscurilor strategice pentru Statele Unite ale unei escaladări involuntare către un război de amploare, al potențialei utilizări a armelor nucleare”, descrie raportul.
Avalanșa de numiri la conducerea serviciilor secrete americane este, de asemenea, atent examinată de serviciile europene. Confirmarea în februarie a lui Tulsi Gabbard în funcția de șef al Serviciului Național de Informații, organismul care supraveghează toate serviciile de informații și raportează direct președintelui Statelor Unite, a stârnit fiori. Acest fost locotenent-colonel a reiterat în repetate rânduri argumentele Kremlinului și s-a întâlnit cu președintele sirian Bashar al-Assad în 2017. „Dar, în această etapă, toată cooperarea a fost menținută, chiar și cea mai sensibilă”, a asigurat o sursă europeană din domeniul securității, după ce dna Gabbard a călătorit în Europa pentru a se întâlni cu principalii săi omologi.
Numele înlocuitorului generalului Timothy Haugh, cel care conducea Agenția Națională de Securitate (NSA) – structura care controlează rețelele americane de captare a informațiilor și operațiunile cibernetice americane – este, de asemenea, așteptat cu nerăbdare. În martie, rapoartele contradictorii ale Pentagonului despre o posibilă suspendare a operațiunilor cibernetice „ofensive” ale SUA în Ucraina au alimentat îngrijorările. Totuși, toți experții consideră că o astfel de suspendare ar reprezenta un risc major pentru securitatea rețelelor ucrainene, americane și europene. „Acestea nu sunt lucruri pe care le punem pe pauză, decât dacă ne gândim să nu le reluăm niciodată”, explică Stéphane Taillat, lector și cercetător la Academia Militară Saint-Cyr-Coëtquidan.
Cealaltă preocupare majoră pentru europeni este menținerea așa-numitei reguli a „serviciilor terțe”, care împiedică o agenție de informații care primește informații de la un serviciu străin să le retransmită fără acordul acestuia din urmă. Pe scurt, serviciile europene vor să evite ca Statele Unite să divulge informații colectate de țările europene în cadrul apropierii SUA de Rusia. Un scenariu sumbru în ochii multor aliați. „Acest lucru ar afecta reputația americanilor în întreaga lume”, continuă sursa europeană din domeniul securității.
Actorii din domeniul informațiilor sunt obișnuiți să-și continue schimburile dincolo de schimbările politice. Însă problema de astăzi este dacă deciziile bugetare luate la Washington vor avea un efect de foarfecă pe teren, cu, eventual, reduceri de personal în domenii de interes mai mic pentru Statele Unite, dar de mare importanță pentru europeni, cum ar fi țările mici expuse agresiunii rusești, precum Estonia sau Moldova, Balcanii sau chiar Siria (în lupta împotriva terorismului).
În această etapă, americanii sunt descriși ca fiind încă foarte prezenți pe teren și nerăbdători, la toate nivelurile, să mențină cooperarea. În timp ce serviciile de informații europene, conduse de francezi, au căutat, încă de la începutul războiului din Ucraina, să-și croiască un loc în aceste ecosisteme de securitate cibernetică și informații, toate dominate de tehnologiile americane, Statele Unite nu par pregătite, deocamdată, să renunțe la locul lor. „Dar știm că lucrurile sunt în joc chiar în acest moment și în lunile următoare”, recunoaște același oficial european.
În ciuda îngrijorărilor, nimeni în Europa nu susține în prezent ideea dezvoltării unei arhitecturi de informații similare alianței „Five Eyes”, care reunește capacitățile de interceptare ale Statelor Unite, Canadei, Australiei, Regatului Unit și Noii Zeelande. În această etapă, discuțiile se limitează la o densificare a operațiunilor de cooperare între țările cele mai „dispuse”. În rest, ar fi necesară accelerarea semnificativă a dezvoltării senzorilor în spațiu și implicarea campionilor tehnologiei, cheie a forței de atac americane în materie de informații. Cu toate acestea, finanțarea nu vine, deocamdată.
Articol de Elise Vincent, publicat în ziarul francez „Le Monde”, traducerea: Rador Radio România
