‘Această circulară reprezintă o ruptură’, dar ‘nu cu dreptul nostru’, a subliniat Retailleau, cu ocazia unei deplasări la prefectura Créteil, la sud de Paris.
‘A deveni francez trebuie să fie meritat şi trebuie să fim foarte, foarte exigenţi’, a spus el. ‘Ceea ce facem este să repunem naţionalitatea franceză şi cetăţenia franceză, nu doar pe ascendenţă, ci mai întâi pe un sentiment de apartenenţă’, a adăugat el.
Ministrul revizuise deja în ianuarie un ordin precedent cu privire la condiţiile de regularizare a situaţiei străinilor fără acte în Franţa.
El a detaliat luni cele trei criterii care vor fi înăsprite pentru obţinerea naţionalităţii franceze.
‘Primul efort pare atât de evident, dar trebuie reamintit, el este respectarea legilor noastre. Le cer prefecţilor să respingă cererile străinilor care au fost în situaţie ilegală în trecut’, a afirmat el.
Nivelul examenului oral de limbă franceză va fi ridicat şi ‘vom crea, începând de la 1 ianuarie 2026, un examen civic care ne va permite să-i cunoaştem solicitantului cunoaşterea istoriei noastre prin intermediul cunoaşterii culturii civice’, a mai indicat ministrul de interne.
În fine, în materie de muncă, prefecţii vor trebuie să verifice ‘dacă solicitanţii dispun de resurse suficiente pentru a nu depinde doar de ajutoare sociale’, a adăugat el.
Textul de cinci pagini, care are anexată carta drepturilor şi îndatoririlor cetăţeanului francez, le-a fost trimis prefecţilor de ministrul Retailleau, adeptul unei linii dure în materie de imigraţie şi candidat la preşedinţie al partidului de dreapta Republicanii (LR).
În 2024, au obţinut naţionalitatea franceză prin decret sau prin declaraţie (căsătorie, ascendenţi sau fraţi) 66.745 de străini, cu 8,3% mai mulţi decât în 2023, o creştere care se explică prin rezolvarea restanţelor după un an 2023 marcat de dificultăţi tehnice, potrivit Ministerului de Interne.
