Spre deosebire de alţi eurosceptici din Europa Centrală, cum ar fi premierul slovac Robert Fico, ungurul Viktor Orban sau George Simion, care candidează la preşedinţia României duminică, când şi Polonia va vota, Nawrocki susţine acordarea de ajutor militar pentru a ajuta Ucraina să respingă invazia de trei ani a Rusiei. Dar el spune că, dacă va fi ales, se va opune aderării Ucrainei la alianţele occidentale până când aceasta nu va permite exhumarea rămăşiţelor victimelor poloneze ucise de naţionaliştii ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – o problemă care a divizat aliaţii timp de decenii.
Ucraina, care a început să autorizeze exhumările în aprilie, susţine că crimele – Polonia numără peste 100.000 de victime – au făcut parte dintr-un conflict mai larg între cele două ţări şi că mii de cetăţeni ai săi au fost, de asemenea, ucişi.
Criticii lui Nawrocki spun că acesta alimentează neliniştea cu privire la refugiaţii ucraineni într-un moment în care extrema dreaptă pune accentul pe migraţie, costul vieţii şi securitate. El citează adesea sloganul său de campanie, Polonia pe primul loc. „Să-i ajutăm pe alţii, dar mai întâi să avem grijă de cetăţenii noştri”, a spus el pe reţelele sociale luna trecută.
Sondajele de opinie îl arată pe Nawrocki, 42 de ani, istoric conservator şi boxer amator, pe locul al doilea înaintea scrutinului, după primarul liberal al oraşului Varşovia, Rafal Trzaskowski. Cei doi se vor confrunta probabil în turul doi la 1 iunie.
După trei ani de război între Ucraina şi Rusia, unii polonezi dau vina pe cei aproximativ un milion de refugiaţi din ţară pentru cozile lungi de la sistemul de sănătate, salariile mici şi grădiniţele pline, într-un ecou al Marii Britanii de dinainte de Brexit.
Sondajele de opinie îl plasează pe Slawomir Mentzen, de extremă dreapta, pe locul al treilea în cursă, iar voturile sale ar putea fi cruciale pentru ca Nawrocki să câştige în turul al doilea.
„Este o politică construită pe frica faţă de ucraineni”, a declarat Anna Materska-Sosnowska de la Universitatea din Varşovia. „Este menită să atragă alegători (de extremă dreapta)”, explică ea.
Nemulţumirile istorice au fost mult timp susţinute de politicienii de dreapta din Polonia, în special de opoziţia arhiconservatoare Lege şi Justiţie (PiS).
PiS şi-a atras numeroase critici în Occident, care consideră că a subminat normele democratice atunci când a guvernat timp de opt ani, până în 2023. Deşi Nawrocki este, din punct de vedere tehnic, un independent, PiS l-a prezentat la scrutinul prezidenţial drept candidatul său.
În calitate de şef al Institutului Memoriei Naţionale, care cercetează crimele împotriva Poloniei, Nawrocki face, de asemenea, obiectul unui mandat de arestare rusesc pentru politica sa de înlăturare a monumentelor care comemorează înaintarea Armatei Roşii la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Pentru Ryszard Przyborowski, un pensionar din vestul Poloniei care intenţionează să voteze pentru Trzaskowski, Nawrocki nu este de încredere, iar politica sa privind Ucraina este neconvingătoare: „Ar trebui să ne concentrăm în primul rând pe construirea unor relaţii de bună vecinătate”, spune el.
Susţinerea lui Nawrocki a scăzut în ultimele săptămâni pe fondul acuzaţiilor că nu a declarat proprietatea asupra unui apartament achiziţionat de la un pensionar vulnerabil. Cu toate acestea, mulţi oameni îl susţin, spunând că le înţelege dificultăţile legate de costul vieţii şi preocupările legate de migraţie.
Criticii au ridicat, de asemenea, îndoieli cu privire la cunoştinţele sale din tinereţe, inclusiv huligani din fotbal şi infractori condamnaţi, dintre care unii ar fi luat parte la evenimente organizate de Muzeul celui de-al Doilea Război Mondial din Gdansk, pe vremea când acesta îl administra.
Nawrocki respinge criticile, distanţându-se de condamnaţi şi afirmând că fanii săi din fotbal sunt cetăţeni polonezi ca oricare alţii.
