Candidatul AUR George Simion îl susţine pe Călin Georgescu pentru funcţia de prim-ministru, în caz contrar va forţa alegeri anticipate. Nicuşor Dan, candidat independent, mizează pe Ilie Bolojan pentru şefia Guvernului, deşi liberalul are în spate un partid de numai 14%, al treilea ca forţă parlamentară. În politica externă, George Simion se declară un admirator al preşedintelui SUA Donald Trump. Admiraţia sa a mers până într-acolo încât l-a felicitat pe Trump pentru decizia de a menţine vizele pentru români. În schimb, Nicuşor Dan e perceput ca un politician fidel proiectului european, apropiat de Franţa. Pe tema războiului din Ucraina, ambii candidaţi au condamnat invazia militară a Rusiei. Însă George Simion nu-şi doreşte să mai susţină militar Kievul, ba dimpotrivă, a cerut despăgubiri pentru sprijinul oferit deja în ultimii trei ani. În schimb, Nicuşor Dan crede că susţinerea Ucrainei e în interesul României, acela de a ţine Rusia departe de graniţele noastre.
În Justiţie, atât George Simion, cât şi Nicuşor Dan vor schimbarea procurorilor-şefi, însă din motive diferite: candidatul AUR consideră că dosarul penal în care este cercetat Călin Georgescu este unul politic, în timp ce Nicuşor Dan le reproşează şefilor de Parchete că nu au luptat cu marea corupţie. În plus, George Simion propune reînfiinţarea Secţiei Speciale pentru magistraţi, proiectul lui Liviu Dragnea. În zona fiscală, ambii finalişti promit că nu vor creşte taxele. Nicuşor Dan chiar a dat în scris că nu va majora TVA.
PRIM-MINISTRU
Candidatul AUR George Simion a anunţat, după căderea Guvernului Ciolacu, că-l va numi pe Călin Georgescu în poziţia de prim-ministru. Georgescu este cercetat penal pentru ”acţiuni împotriva ordinii constituţionale”, fiind acuzat de procurori că a orchestrat destabilizarea României după anularea alegerilor prezidenţiale din luna decembrie. Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc la scrutinul prezidenţial din toamnă, însă CCR a anulat procesul electoral din cauza ingerinţelor străine. Ulterior, Călin Georgescu a intrat din nou în cursa pentru Cotroceni, însă candidatura sa a fost respinsă de CCR. Deşi e cercetat penal, iar instituţiile statului l-au descalificat din competiţia prezidenţială, Călin Georgescu, potrivit legii, poate fi desemnat prim-ministru. Va reuşi să strângă o majoritate parlamentară? George Simion a declarat, într-un , că îşi doreşte o majoritate formată în jurul partidelor AUR şi POT, care i-au sprijinit candidatura pentru Cotroceni. Însă voturile celor două partide sunt insuficiente pentru instalarea unui guvern, prin urmare polul suveranist are nevoie şi de formaţiunile pro-europene. În condiţiile în care PNL, USR şi UDMR s-au delimitat total de George Simion, un guvern condus de Călin Georgescu ar putea trece doar cu voturile PSD. Există şi varianta în care Cabinetul Călin Georgescu să fie respins de Parlament, dar ar fi primul pas spre alegeri anticipate, un scenariu dorit de George Simion. În cazul în care Simion va câştiga alegerile prezidenţiale, va creşte şi valul de popularitate pentru AUR, prin urmare polul suveranist ar putea câştiga alegerile parlamentare anticipate. Astfel, şansele lui Călin Georgescu de a ajunge în fruntea Guvernului ar deveni mai mari. În cazul în care nu-l va putea instala pe Călin Georgescu premier, George Simion şi l-ar dori în fruntea Guvernului pe Marius Lulea, prim-vicepreşedintele AUR, susţin surse politice pentru News.ro. Într-o dezbatere la Antena 3, Lulea l-a lăudat pe fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu. ”Nu sunteţi în măsură să criticaţi un regim care a construit milioane de apartamente, sute de hidrocentrale, care a făcut bine pentru această ţară”, i-a spus Marius Lulea unui opozant politic care criticase regimul comunist. Înainte de face politică, George Simion a fost angajat la firmele de construcţie patronate de Marius Lulea.
La Realitatea TV unde vineri seară au fost invitaţi şi Călin Georgesc, şi George Simion, a fost tranşată şi discuţia despre numirea lui Georgescu la conducerea Guvernului.”Până la întoarcerea la ordinea constituţională, vorbim de poziţie de preşedinte şi de prim-ministru pe care mi-o asum public şi în care vom face acest tandem care probabil că va funcţiona prima dată în 35 de ani, lucru absolut firesc şi clar legat de bunăstarea poporului român”, a declarat Călin Georgescu.
Nicuşor Dan, candidat independent, a anunţat că-l doreşte pe liberalul Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, însă, la fel ca George Simion, şi Nicuşor Dan are nevoie de voturile PSD pentru a-şi impune un premier favorabil. ”Mi-aş dori foarte tare ca Ilie Bolojan să fie prim-ministru, nu vreau să promit asta şi nu vreau să forţez cu această numire”, a spus, prudent, Nicuşor Dan, în condiţiile în care PNL are doar 14% în Parlament, fiind al treilea partid ca pondere după PSD şi AUR. Aşadar, numirea lui Ilie Bolojan presupune formarea unei noi coaliţii pro-europene, din care să facă parte PSD, PNL, UDMR şi USR, partidul care a sacrificat-o pe Elena Lasconi pentru a-l sprijini pe Nicuşor Dan la prezidenţiale. Iar PSD să cedeze funcţia de prim-ministru pentru PNL, deşi social-democraţii numără cei mai mai mulţi parlamentari din coaliţia de guvernare. ”Există posibilitatea ca PSD să voteze un Guvern Bolojan”, a declarat Nicuşor Dan într-un . Actualul primar general se bazează pe faptul că celelalte trei partide din coaliţie – PNL, UDMR şi USR – numără mai multe mandate în Parlament decât PSD şi, astfel, l-ar putea impune pe Bolojan la Palatul Victoria. Mai există şi scenariul în care PSD să voteze instalarea unui nou guvern pro-european, apoi să se retragă în opoziţie. Însă varianta unui guvern minoritar nu e agreată de Ilie Bolojan, care-şi doreşte o majoritate parlamentară solidă pentru a demara o amplă reformă în sistemul public. Întrebat, la Europa Liberă, dacă îşi asumă funcţia de prim-ministru, Ilie Bolojan a răspuns: „Îmi asum ca, din calitate de reprezentant al PNL, să particip în mod serios la discuţii. Eu nu sunt un om să fac marketing electoral”. Aluzia lui Ilie Bolojan a fost către George Simion, care a descris promisiunea că va oferi case la 35.000 de euro drept ”forma noastră de marketing”. Spre deosebire de George Simion, Nicuşor Dan a declarat că nu-şi doreşte alegeri parlamentare anticipate, pentru că ar produce şi mai multă instabilitate politică.
POLITICĂ EXTERNĂ
Pe plan extern, George Simion s-a declarat admirator al preşedintelui SUA Donald Trump şi al curentului MAGA (Make America Great Again – America Măreaţă din Nou).
La începutul anului, liderul AUR a fost prezent la Washington, la evenimentele prilejuite de ceremonia de învestire în funcţie a preşedintelui SUA. De altfel, George Simion a promis, în dezbaterea de la Euronews, ”alinierea perfectă la politica administraţiei Trump”. Alinierea a mers până într-acolo încât, într-un interviu pentru un influencer american din MAGA, George Simion a mulţumit Administraţiei Trump pentru că a scos România din programul Visa Waiver. Decizia a afectat deja mulţi români care îşi cumpăraseră bilete de avion, ştiind că vizele pentru ţara noastră vor fi ridicate de la 1 aprilie, aşa cum anunţase, la începutului anului, administraţia americană. Pe de altă parte, şapte foşti ambasadori ai Statelor Unite în România au semnat o scrisoare comună în care, fără să numească un candidat la prezidenţiale, atrag atenţia că Rusia este din nou în ofensivă şi că apartenenţa României la Uniunea Europeană, dar şi alianţa cu Statele Unite sunt în pericol. În cazul în care va ajunge la Cotroceni, George Simion va fi primul preşedinte din istoria României care ar avea interdicţie în două ţări vecine: Ucraina şi Republica Moldova. Într-un , George Simion a susţinut că, odată ales preşedinte, cele două state îi vor ridica interdicţia. De altfel, Simion a contestat în instanţă, la Chişinău, decizia Guvernului de a-i bloca accesul pe teritoriul Republicii Moldova, iar termenul e judecată a fost fixat pe 19 mai, a doua zi după alegerile prezidenţiale din România. ”Este în interesul Ucrainei şi al Republicii Moldova ca preşedintele României să se ducă şi să aibă relaţii bune. Cu toată dragostea o să mă duc, dar nu doar la Kiev, ci şi la Cernăuţi. Şi intenţionez prima vizită să o fac la Chişinău”, a spus George Simion. Pe plan european, liderul AUR este vicepreşedintele Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), formaţiune condusă din umbră de premierul Italiei, Georgia Meloni, la rândul său apropiată de Donald Trump. Pe final de campanie, George Simion a acordat un interviu televiziunii franceze CNews, post apropiat de partidele de extremă dreaptă. Candidatul AUR l-a acuzat pe preşedintele Emmanuel Macron de „tendinţe dictatoriale” şi a comparat Franţa cu Iranul. Moderatorii emisiunii au replicat: ”Aici încă putem critica preşedintele fără ca poliţia să ne bată la uşă. Jigniţi mulţi francezi vorbind aşa”.
Nicuşor Dan e perceput, pe plan extern, ca un lider pro-european, aflat în relaţii apropiate cu Franţa, stat-cheie al Uniunii Europene. În anii 90, Nicuşor Dan a studiat matematică la Paris, unde a obţinut doctoratul la Universitatea Sorbona. Spre deosebire de George Simion, Nicuşor Dan nu şi-a declarat admiraţia pentru Donald Trump, dar a subliniat importanţa parteneriatului strategic pe care România îl are cu SUA încă din mandatul lui Emil Constantinescu. ”România trebuie să îşi alinieze întreaga politică externă pentru a menţine coerenţa în cadrul politicii transatlantice. Vor fi momente dificile? Cu siguranţă. Va trebui să alegem între SUA şi UE? Nu!”, a spus Nicuşor Dan, după alegerea lui Donald Trump în fruntea Americii. De asemenea, tot pe relaţia României cu SUA, Nicuşor Dan l-a criticat pe George Simion pentru decizia controversată de a mulţumi Administraţiei Trump pentru că a menţinut vizele pentru români, în ciuda deciziei preşedintelui Joe Biden. ”E inadmisibil ca un candidat la Preşedinţia României să se bucure când românilor li se impun în continuare vize. Pentru cineva care se consideră suveranist este slugărnicie”, a afirmat Nicuşor Dan. În luna ianuarie, Administraţia Biden a anunţat că România va intra în programul Visa Waiver de la 1 aprilie 2025. Însă, la finalul lunii martie, Administraţia Trump a anunţat că suspendă decizia, prin urmare cetăţenii români au în continuare nevoie de vize pentru a intra în SUA, pe termen nelimitat. Întrebat, într-un interviu pentru news.ro, care va fi prima vizită externă ca preşedinte, Nicuşor Dan a răspuns: „Chişinău, Bruxelles sau Washington. Una din acestea trei”. În timp ce George Simion este interzis în Republica Moldova, Nicuşor Dan este susţinut chiar de preşedintele de la Chişinău, Maia Sandu. Pe plan european, deşi se numără printre politicienii pro-UE, Nicuşor Dan a pledat pentru un rol mai important al României la Bruxelles. ”Trebuie să simţim că suntem parte a deciziilor de acolo”, a conchis Nicuşor Dan.
Vineri, după ce atitudinea lui Simion şi acuzaţiile la adresa preşedintelui Franţei Emmanuel Macron au provocat indignarea jurnaliştilor francezi, Nicuşor Dan a avut o convorbire video cu preşedintele Macron, care a afirmat că este important ca România să îşi continue parcursul european. Nicuşor Dan a spus, la rândul lui, că legăturile dintre Franţa şi România trebuie extinse şi consolidate.. ”Trebuie să trecem peste această duminică, pentru ca direcţia României să fie clar spre Europa”, a spus Nicuşor Dan.
JUSTIŢIE
Preşedintele României are puterea constituţională de a numi procurorul general al României, şeful DNA şi şeful DIICOT, cele mai importante funcţii din procuratură. Propunerea formală vine din partea ministrului Justiţiei, însă preşedintele are un cuvânt decisiv, mai ales în cazul unui guvern favorabil. Într-un , George Simion a cerut deja demisia procurorului-general al României, Alex Florenţa, pe motiv că dosarul în care Călin Georgescu este anchetat pentru răsturnarea ordinii constituţionale este unul politic. ”Îi cer demisia. Cred că e un gest de bun-simţ să vină în prima zi de mandat, după ce românii au vorbit încă o dată, şi să rămânem cu oameni oneşti, nu cu oameni care fac dosare politice”, a spus George Simion. Procurorul general Alex Florenţa a fost numit în funcţie de preşedintele Klaus Iohannis în martie 2023, pentru o perioadă de trei ani. Aşadar, ar mai avea 10 luni de mandat. Însă procurorii-şefi pot fi revocaţi din funcţie de ministrul Justiţiei, cu semnătura formală a preşedintelui. Există şi un precedent cu notorietate. Laura Codruţa Kovesi a fost demisă de la şefia DNA, în 2018, de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, în plină eră Dragnea. Preşedintele Iohannis a fost obligat de CCR să accepte decizia. Şi Nicuşor Dan a criticat activitatea Parchetului General, dar şi a şefului DNA, Marius Voineag, numit în funcţie tot de Klaus Iohannis. ”Parchetele nu cercetează zone de mare corupţie”, a spus primarul general într-un . Întrebat dacă îi va schimba imediat din funcţie pe procurorul general şi pe şeful DNA, Nicuşor Dan a răspuns: ”Nu, cred că pot să rămână până în primăvara anului viitor, timp în care voi face evaluarea întregului sistem de justiţie, şi penală, şi civilă”. De asemenea, Nicuşor Dan a promis că va combate lentoarea din instanţe, mai precis timpul lung de aşteptare pentru o sentinţă definitivă, şi în instanţele civile, şi în cele penale. De partea cealaltă, George Simion a propus reînfiinţarea secţiei speciale pentru magistraţi, măsura impusă de PSD sub conducerea lui Liviu Dragnea. ”Asta o văd ca soluţie, pentru că dacă DNA cercetează magistraţi, toţi judecătorii şi procurorii vor fi nevoiţi să dea sentinţe favorabile DNA-ului”, a spus George Simion, în emisiunea Insider politic. DNA a avut, prin lege, puterea de a ancheta fapte de corupţie săvârşite de magistraţi de la înfiinţarea instituţiei (2002) până în 2018, când majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Parlament a înfiinţat o Secţie Specială în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, competenţa de a ancheta magistraţi a fost transferată de la DNA la nou-înfiinţata Secţie Specială. În spatele deciziei s-a aflat liderul PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, care încerca să scape de o condamnare penală. Înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor a stârnit critici din partea mai multor asociaţii din Justiţie, dar şi a instituţiilor europene. După ce PSD a pierdut puterea în toamna anului 2019, guvernele ulterioare s-au angajat să suprime ”creaţia” lui Liviu Dragnea. Secţia Specială a funcţionat până în martie 2022, când a fost desfiinţată în timpul guvernului Ciucă. Bilanţul instituţiei a fost unul extrem de firav: în cei trei ani şi jumătate de funcţionare, Secţia Specială a făcut doar cinci rechizitorii. Chiar dacă Parlamentul a desfiinţat Secţia Specială, DNA nu a primit înapoi competenţele de a ancheta magistraţi, aşa cum a solicitat instituţia în repetate rânduri.
TAXARE ŞI REDUCERI DE CHELTUIELI ÎN SISTEMUL BUGETAR
Atât George Simion, cât şi Nicuşor Dan au susţinut că nu vor accepta majorări de taxe şi impozite dacă vor ajunge la Palatul Cotroceni, deşi România a încheiat anul 2024 cu un deficit de peste 9%. Aşadar, viitorul preşedinte, care va gira politic şi viitorul guvern, va trebui să găsească, în parteneriat cu premierul şi cu ministrul Finanţelor, soluţii pentru reducerea deficitului bugetar la 7% până la sfârşitul anului 2025, aşa cum România s-a angajat în faţa Comisiei Europene. În consecinţă, viitoarea putere (preşedinte – guvern – majoritate parlamentară) fie va reduce masiv cheltuielile publice, ceea ce va însemna un val de concedieri în sistemul bugetar, fie va creşte veniturile la stat prin majorări de taxe. Deci ambele soluţii atrag costuri electorale. ”Orice creştere de taxe reprezintă recesiune. Aşa că noi avem de reglat, în primul rând, munca, care trebuie încurajată, nu supra-impozitată”, a spus George Simion, în faţa mediului de afaceri.
Într-o dezbatere la Digi 24, Nicuşor Dan a fost întrebat dacă ia în calcul creşterea TVA de la 19% la 21%, un scenariu vehiculat de analiştii economici pentru a acoperi gaura bugetară. ”Dau în scris că nu va creşte TVA”, a răspuns Nicuşor Dan. O zi mai târziu, invitat la Antena 3, chiar a scris pe hârtie că ”TVA nu va creşte în mandatul meu”. Ca soluţii, Nicuşor Dan propune digitalizarea ANAF şi combaterea marii evaziuni fiscale, măsuri care, teoretic, ar aduc mai mulţi bani la bugetul de stat.
De partea cealaltă, George Simion a propus reducerea aparatului bugetar de la 1.300.000 de angajaţi, cât numără statul în prezent, până la 800.000. Pe scurt, concedierea a jumătate de milion de bugetari. Anunţul lui George Simion a generat un puternic val de critici, în condiţiile în care, din cei 1,3 milioane de bugetari, doar 450.000 sunt funcţionari publici, restul fiind medici, profesori, magistraţi, militari şi poliţişti. Aşadar, concedierea a 500.000 de persoane ar însemna ca o parte din categoriile esenţial ale statului – profesori, medici, militari – să-şi piardă locurile de muncă. „Nu este o problemă cu poliţiştii, militarii, pompierii din această ţară şi în general cu corpurile profesionale. Nu este o problemă cu funcţionarii publici oneşti, muncitori din această ţară. Problema pe care o avem în România este cu paraziţii politici, cu membrii de partid care au înţesat România atât în administraţia locală, cât şi în administraţia centrală”, a detaliat, ulterior, George Simion.
La rândul său, şi Nicuşor Dan a propus reducerea cheltuielilor ”din zona de companii de stat, administraţii publice centrale şi naţionale, numai că nu vorbim de 500.000 de oameni”. Planul lui Nicuşor Dan prevede mutarea unor angajaţi din sistemul public, inclusiv medici şi profesori, în zone cu deficit de personal. ”Ar trebui detaşaţi, stimulaţi oamenii, inclusiv financiar să se mute din zona marilor oraşe către zona rurală şi a oraşelor mici”, a spus Nicuşor Dan într-un interviu pentru news.ro. Strict constituţional, preşedintele României nu are pârghii directe pentru a creşte sau micşora taxe. Însă orice modificare fiscală trebuie pusă în practică printr-o lege. Iar orice proiect de lege ajunge pe masa preşedintelui pentru promulgare. În cazul unei opinii contrare, şeful statului poate întoarce proiectul în Parlament, pentru noi dezbateri, sau o poate contesta la CCR. Însă, dacă Parlamentul sau magistraţii CCR decid în defavoarea preşedintelui, şeful statului este nevoit să promulge, în final, legea în forma iniţială.
UCRAINA
Pe tema războiului din Ucraina, atât George Simion, cât şi Nicuşor Dan au condamnat invazia militară a Rusiei. Însă cei doi candidaţi se despart pe tema ajutorului oferit Ucrainei. În cazul în care va fi ales preşedinte, Nicuşor Dan promite să sprijine în continuare militar şi financiar Kievul. ”Securitatea României şi securitatea Republicii Moldova depind în mod esenţial de modul în care se vă sfârşi războiul din Ucraina. Îmi doresc că războiul din Ucraina, în care Rusia este agresorul, să se termine cu o pace justă, care să convină Ucrainei, pentru că altfel dăm drumul în regiune la alte tensiuni teritoriale”, a spus Nicuşor Dan, în dezbaterea organizată de Euronews. De partea cealaltă, George Simion a declarat, în repetate rânduri, că, odată ajuns preşedinte, va stopa orice formă de sprijin financiar pentru statul vecin. În plus, George Simion cere despăgubiri din partea Ucrainei pentru ajutorul oferit de România în cei trei ani de război. „Ucraina are nevoie de noi. Nu noi avem nevoie de Ucraina. Aşa că Ucraina trebuie să respecte drepturile naţionale şi religioase ale jumătăţii de milion de români care trăiesc în Ucraina. Şi cu siguranţă ne dorim o compensare pentru participarea României de până în prezent la efortul de război. Nu ştiu dacă această compensare se va reflecta în contracte în Ucraina, la reconstrucţia Ucrainei, în grâne sau în alte chestiuni”, a spus Simion. Candidatul AUR nu este de acord nici cu sprijinul financiar oferit de UE. ”Fondurile UE nu trebuie să meargă către Ucraina, către altcineva decât către cetăţenii Uniunii Europene, către români, către copiii românilor şi către rezolvarea acestei probleme de pe piaţa forţei de muncă”, a argumentat George Simion. În schimb, Nicuşor Dan susţine infuzia de bani europeni pentru armata ucraineană, cu condiţia ca România să beneficieze de noile fonduri alocate industriei europene de apărare. ”Parte din banii pe care Europa îi cheltuie pentru înarmare să fie aduşi în România pentru capacităţile de producţie militară pe care România le are, astfel încât România să se dezvolte economic”, a afirmat Nicuşor Dan, care a pledat pentru implicarea firmelor româneşti în reconstrucţia Ucrainei, la finalul războiului. Viitorul preşedinte, oricare ar fi el, va reprezenta România în Consiliul European, reuniunea şefilor de stat şi de guvern din UE, forul în care se iau cele mai importante decizii la nivel european. Consiliul European funcţionează pe principiul unanimităţii, deci un singur vot împotrivă poate bloca o decizie susţinută de majoritatea statelor UE. Spre exemplu, premierul Ungariei Viktor Orbán s-a opus de mai multe ori ca UE să sprijine financiar şi militar Ucraina. În unele cazuri a cedat după negocieri foarte dure.
