Cercetarea, realizată de Institutul Karolinska din Suedia, a analizat datele medicale a peste 10.000 de adulți diagnosticați cu diabet zaharat de tip 1 între 2001 și 2020, comparându-i cu un grup de control de peste 500.000 de persoane. Rezultatele au arătat că, indiferent de vârstă, această boală autoimună are un impact major asupra sănătății pe termen lung.
Printre principalii factori de risc identificați se numără fumatul, obezitatea și controlul deficitar al glicemiei. De asemenea, studiul a relevat că pacienții cu debut tardiv al bolii beneficiază mai rar de tehnologii moderne, precum pompele de insulină, ceea ce contribuie la un prognostic mai slab.
„Principalele motive pentru prognosticul nefavorabil sunt fumatul, supraponderalitatea și un control glicemic deficitar. Aceste persoane folosesc mai rar dispozitive de asistență, cum ar fi pompele de insulină”, a explicat Yuxia Wei, cercetător la Institutul de Medicină a Mediului din cadrul Karolinska.
Potrivit autoarei studiului, o mai bună gestionare a factorilor modificabili — renunțarea la fumat, combaterea obezității și monitorizarea atentă a glicemiei — poate îmbunătăți semnificativ speranța de viață și calitatea vieții pacienților.
Studiul pune în lumină o realitate adesea ignorată: diabetul de tip 1 nu este exclusiv o boală a copiilor și adolescenților, iar managementul eficient al acesteia trebuie adaptat și pentru adulții diagnosticați mai târziu.
Cercetătorii intenționează să continue investigațiile privind evoluția bolii la maturitate, inclusiv legătura cu complicațiile microvasculare și impactul tratamentelor moderne.
