Conform documentului, numărul adulților care trăiesc cu obezitate a crescut alarmant în ultimele trei decenii, ajungând în 2022 la peste 878 de milioane, de patru ori mai mult față de 1990. Proiecțiile indică faptul că până în 2050, două treimi dintre adulții de peste 25 de ani ar putea fi supraponderali sau obezi.
Raportul subliniază că accesul limitat la alimente sănătoase, lipsa spațiilor verzi și schimbările în stilul de viață, cum ar fi trecerea la munca la birou și orele prelungite de lucru, sunt factori determinanți în creșterea nivelului de obezitate la nivel global.
Obezitatea este asociată cu o creștere semnificativă a riscului de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, accidente vasculare cerebrale și anumite tipuri de cancer, contribuind la 3,7 milioane de decese anual. În plus, un indice de masă corporală crescut este responsabil pentru aproape 10% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare în lume, acestea din urmă dublându-se în ultimele trei decenii, ajungând la 1,9 milioane.
De asemenea, raportul atrage atenția asupra impactului asupra copiilor: aceștia au un risc cu 40% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare la vârsta adultă, dacă au un IMC ridicat în copilărie.
Pe lângă consecințele asupra sănătății, obezitatea reprezintă și o povară economică tot mai mare. Costurile asociate îngrijirilor medicale, pierderii productivității și deceselor premature sunt estimate la aproximativ 2 trilioane de dolari anual, echivalentul a 2,2% din produsul intern brut global.
Pentru a combate această criză, unele țări, precum Marea Britanie și Japonia, au adoptat măsuri ce limitează densitatea restaurantelor fast-food, în special în apropierea școlilor și în zonele cu probleme majore de obezitate infantilă și sărăcie. În plus, intervențiile medicale inovatoare, cum ar fi injecțiile pentru pierderea în greutate pe bază de medicamente GLP-1, sunt considerate progrese importante în tratamentul obezității.
„Este nevoie urgentă de acțiuni și investiții guvernamentale pentru a consolida sistemele de sănătate și a asigura accesul echitabil la îngrijiri pentru obezitate și boli cardiovasculare”, declară Mariachiara Di Cesare, profesor și director la Universitatea din Essex, unul dintre autorii raportului.
Raportul mai atrage atenția și asupra prejudecăților întâlnite în rândul profesioniștilor din sănătate față de persoanele cu obezitate, ceea ce poate descuraja accesul acestora la servicii medicale preventive și de screening. Această stigmatizare socială are efecte profunde, în special asupra copiilor și tinerilor, care sunt adesea victime ale bullying-ului din cauza greutății corporale, afectându-le educația și sănătatea mintală.
Autorii subliniază că politicile anti-obezitate trebuie să abordeze inegalitățile în sănătate, sprijinind în mod special populațiile vulnerabile, fără a adânci stigmatizarea.
