Cu câteva ore înainte de o întâlnire programată între negociatorii de la Washington şi Bruxelles, cu privire la paşii următori spre un acord, Trump a criticat Uniunea Europeană pentru că „este foarte dificil să se negocieze cu ea” şi că „discuţiile noastre cu ei nu duc nicăieri”.
„În aceste condiţii, recomand impunerea unor taxe vamale de 50% împotriva UE, începând cu 1 iunie”, a scris Trump pe reţeaua de socializare Truth Social.
Brad Setser, fost oficial în cadrul Trezoreriei americane, şi care acum lucrează la Council on Foreign Relations, spune că următoarea mutare a UE ar putea fi aceea de a reacţiona dacă Trump îşi pune în practică ameninţarea.
Replica UE
În replică, oficialii europeni au încercat să dea dovadă de reţinere şi de hotărâre de a continua discuţiile, mai mulţi dintre ei utilizând cuvântul „calm” pentru a descrie de ce are nevoie blocul comunitar, care se confruntă cu posibilitatea perturbării legăturilor comerciale cu cel mai important partener comercial al său.
„Toate astea fac parte din procesul de negociere.
Ne vom uita cu calm la propuneri şi vom răspunde robust şi ferm”, a spus premierul olandez Dick Schoof.
Vicepremierul irlandez, Simon Harris, a precizat că negocierile rămân principala preocupare a UE şi a Irlandei. „Avem nevoie de un dialog substanţial, calm, potolit şi comprehensiv cu SUA”, a spus Harris.
Ministrul francez al Comerţului, Laurent Saint-Martin, a scris şi el într-o postare pe X că „ne menţinem aceeaşi linie: de-escaladare, dar suntem gata să răspundem”.
Simone Tagliapietra, senior fellow la centrul de reflexie Bruegel, a calificat anunţul lui Trump drept „un duş rece pentru Bruxelles, chiar dacă există în continuare speranţa ca asta e o nouă tactică de negociere destinată să pună presiune asupra negocierilor”.
Context
UE a pregătit tarife la bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro, ca răspuns la tarifele lui Trump la metale, dar a suspendat implementarea lor până la mijlocul lunii iulie
Este posibil ca implementarea să fie accelerată, în eventualitatea eşecului negocierilor.
De asemenea, blocul comunitar pregăteşte alte tarife în valoare de 95 de miliarde de euro la o listă de produse americane, în eventualitatea eşecului negocierilor.
Acele măsuri vor viza bunuri industriale, inclusiv avioanele Boeing, autoturismele produse în SUA şi bourbon.
Declin al indicilor bursieri americani, vineri, după noile ameninţări tarifare ale lui Trump la adresa UE şi Apple
Bursa americană este în scădere vineri, pe fondul noilor declaraţii ale preşedintelui Donald Trump, care a relansat temerile privind un război comercial global. Trump a ameninţat cu introducerea unui tarif de 50% pentru importurile din Uniunea Europeană, începând cu 1 iunie 2025, şi a vizat în mod direct compania Apple, cerând ca iPhone-urile vândute în SUA să fie produse pe teritoriul american, altfel compania ar trebui să plătească un tarif de cel puţin 25%, relatează CNBC, conform News.ro.
Indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 236 de puncte, echivalentul a 0,6%, în timp ce S&P 500 a scăzut cu 0,7%, iar Nasdaq Composite cu 0,9%.
Acţiunile Apple au înregistrat un declin de peste 2% în urma declaraţiilor lui Trump, fiind pentru prima dată în acest an când fostul preşedinte atacă direct o companie americană în contextul măsurilor tarifare.
Şi alte companii din sectorul tehnologic au fost afectate: Micron şi Qualcomm au scăzut cu 2%, iar Nvidia a pierdut 1%.
Comentariile lui Trump, publicate pe platforma Truth Social, au survenit într-un moment în care tensiunile comerciale păreau să se fi temperat, după ce în aprilie fostul preşedinte anunţase tarife pentru majoritatea ţărilor, dar apoi suspendase cele mai dure măsuri pentru o perioadă de 90 de zile, deschizând discuţii cu Marea Britanie şi China. Această ”pauză tarifară” a susţinut revenirea bursei, iar S&P 500 reuşise recent să recupereze pierderile din acest an.
Investitorii sperau ca perioada de destindere să aducă noi acorduri comerciale, însă declaraţiile de vineri ale lui Trump riscă să distrugă acest optimism.
Potrivit lui Ross Mayfield, strateg de investiţii la Baird, pieţele au beneficiat timp de şase săptămâni de un vânt prielnic datorat detensionării comerciale, dar retorica reînnoită privind tarifele ameninţă acest progres.
Casa Albă a transmis ulterior, prin intermediul CNBC, că nu interpretează comentariile lui Trump ca o declaraţie oficială de politică, ceea ce a temperat parţial scăderile de pe bursă. Totuşi, pierderile de vineri s-au adăugat unui declin săptămânal consistent, toţi trei mari indici bursieri americani – Dow, S&P 500 şi Nasdaq – înregistrând scăderi de peste 2% în această săptămână.
Rick Wedell, preşedintele şi directorul de investiţii al RFG Advisory, a avertizat că acest ”montagne russe” tarifar ar putea deveni o caracteristică definitorie a celui de-al doilea mandat Trump, iar investitorii ar trebui să fie pregătiţi pentru o instabilitate comercială persistentă pe durata întregii administraţii.
Bursele europene au închis vineri în scădere, titlurile auto cu circa 3%, după ameninţarea cu tarife de 50% a lui Donald Trump pentru importurile din UE
Pieţele bursiere europene au înregistrat vineri scăderi semnificative, pe fondul anunţului preşedintelui american Donald Trump privind impunerea unui tarif de 50% importurilor din Uniunea Europeană, transmite CNBC.
Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a închis în scădere cu 1%, iar sectorul auto a fost cel mai afectat, pierzând aproximativ 3%.
În Germania, indicele DAX a scăzut cu 1,6%, iar în Franţa, CAC 40 a înregistrat un recul similar. În Marea Britanie, FTSE 100 a pierdut 0,2%.
În acest context, acţiunile celor mai mari producători auto europeni au suferit pierderi consistente: Volkswagen a scăzut cu 6,7%, BMW cu 5,2%, Stellantis cu 4,8%, Renault cu 4,5% şi Mercedes-Benz cu 4,3%.
Pe fondul acestor tensiuni comerciale, investitorii s-au orientat către active de refugiu. Francul elveţian, considerat un plasament sigur în perioade de incertitudine, s-a apreciat cu 0,6% faţă de dolarul american, ajungând la un câştig de 9,2% de la începutul anului.
Totodată, obligaţiunile guvernamentale europene au fost puternic căutate, determinând scăderea randamentelor. Obligaţiunile germane pe termen de 2 şi 5 ani au înregistrat o scădere de 10 puncte de bază a randamentului, în timp ce titlurile franceze pe 2 ani au scăzut cu 9 puncte. La capătul lung al curbei, randamentele bundurilor germane pe 20 şi 30 de ani au coborât cu 7 puncte de bază, iar cele franceze şi italiene pe 30 de ani cu 5 puncte.
