Acest proiect este „o posibilă deschidere pentru dialog cu Rusia”, a pledat Michael Kretschmer, la conducerea landului federal Saxonia şi membru al partidului CDU, în ediţia online a săptămânalului Die Zeit.
Menţiând veto-ul guvernului anterior asupra punerii în funcţiune a conductei, Friedrich Merz s-a pronunţat la începutul lunii mai împotriva oricărei reporniri a Nord Stream 2, afirmând că aceasta „în prezent nu are nicio autorizaţie de funcţionare şi acest lucru nu se va schimba”.
Căi de tranzit pentru gazele ruseşti spre Europa, aceste conducte care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost abandonate de la exploziile inexplicabile din septembrie 2022, la câteva luni după începerea ofensivei ruse în Ucraina.
Cele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, în funcţiune din 2011, au fost distruse, în timp ce o conductă din a doua pereche, Nord Stream 2 (NS2), pare intactă.
NS2, finalizat în 2021, nu a obţinut niciodată autorizaţia de funcţionare necesară pentru a începe transportul de gaze, având în vedere tensiunile crescânde cu Rusia.
Dar articolele de presă au evocat recent posibilitatea, anterior de neconceput, ca NS2 să fie pus în funcţiune în cadrul unei apropieri între Kremlin şi preşedintele american Donald Trump.
Potrivit lui Kretschmer, „fie încercăm, aşa cum a fost până în prezent, să forţăm Rusia, fie încercăm o abordare pozitivă”.
„Atâta timp cât vom continua să spunem +Nu vrem nimic, nu vrem importuri de gaze, aplicăm doar sancţiuni+, nu va exista niciun motiv să discute cu noi”, a continuat el.
Potrivit lui Kretschmer, acest gazoduct ar putea fi, de asemenea, o modalitate de a lupta împotriva costurilor ridicate ale energiei care au afectat economia germană, în special de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
El a recunoscut, însă, că, deocamdată, majoritatea celorlalţi responsabili politici germani nu sunt dispuşi să îşi schimbe strategia.
