Grecia s-a aflat în prima linie a crizei din 2015-2016 când peste un milion de persoane care fugeau de conflicte şi sărăcie din Orientul Mijlociu şi Africa au ajuns în Europa.
Ulterior, numărul lor a scăzut, dar migraţia rămâne o temă cu încărcătură politică în Grecia, iar Mitsotakis a promis o poziţie mai dură.
‘Sancţiunile vor fi mai aspre pentru cei care intră ilegal ori stau în ţara noastră, dacă cererile lor de azil sunt respinse’, a spus Mitsotakis într-o şedinţă de guvern miercuri, în care s-a discutat un nou proiect de lege împotriva migraţiei ilegale.
Potrivit lui Mitsotakis, proiectul mai vizează accelerarea returnărilor printr-un ‘mecanism mai eficient şi corect’.
Proiectul va avea nevoie de aprobarea parlamentului pentru a intra în vigoare.
Fluxul de migraţie spre Grecia a scăzut cu 40% în primele patru luni ale anului comparativ cu 2023 dat fiind că pe la graniţa estică cu Turcia au intrat mai puţine persoane.
În schimb, sosirile pe mare dinspre Libia către insulele periferice Creta şi Gavdos au crescut în ultimele luni de-a lungul unei noi rute de trafic pe Marea Mediterană. Mii de solicitanţi de azil respinşi sunt blocaţi acum în Grecia.
Pentru a accelera procesarea cererilor de azil şi a reduce presiunea pe sistemele de azil, Comisia Europeană a propus săptămâna trecută amendarea dreptului UE astfel încât să permită statelor membre să deporteze solicitanţi de azil dacă aceştia pot fi trimişi într-o ţară terţă considerată sigură de UE.
