Decizia a fost adoptată înaintea summitului NATO care se va desfăşura pe 24 şi 25 iunie la Haga, unde statele Alianţei ar putea conveni o creştere a actualului angajament de a aloca apărării cel puţin 2% din PIB, care nici acesta nu este atins de 9 din cele 32 de state membre.
Preşedintele Partidului Social-Democrat sloven, ministrul economiei Matjaz Han, a anunţat joi după o şedinţă de guvern planul de creştere eşalonată a bugetului apărării. „Este esenţial ca soluţionarea chestiunii apărării să nu afecteze cheltuielile sociale şi de alte tipuri. Războaie există în lumea întreagă, dar aven şi probleme economice”, a subliniat politicianul sloven.
Acest plan, care mai trebuie aprobat şi de parlament, prevede că anul acesta Slovenia va atinge ţinta de 2% din PIB pentru bugetul apărării conform angajamentului acum în vigoare în cadrul NATO, urmând ca acest buget să crească începând de anul viitor cu câte 0,2% din PIB în fiecare an, astfel încât să ajungă la 3% din PIB în 2030.
Acelaşi plan mai cuprinde şi crearea unei forţe de rezervişti care, în caz de necesitate, să suplimenteze cu circa 20.000 de soldaţi efectivele armatei ce numără aproximativ 10.000 de soldaţi.
Preşedintele american Donald Trump le cere aliaţilor europeni să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, idee considerată nerealistă şi nesustenabilă economic de majoritatea europenilor, cu excepţia Poloniei şi celor trei state baltice foste republici sovietice care în continuare au relaţii dificile cu Rusia.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus la rândul său o creştere a bugetelor alocate strict apărării la 3,5% din PIB, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura, pentru a ajunge astfel la procentul de 5% dorit de Trump.
Unii comentatori estimează în jurul a 3% din PIB viitorul angajament minim pentru bugetele apărării ce ar putea fi convenit la summitul NATO.
