Curtea Supremă a SUA a permis vineri administraţiei preşedintelui Donald Trump să suspende un program umanitar din timpul fostei administraţii a lui Joe Biden care permitea unui număr de jumătate de milion de imigranţi din Cuba, Haiti, Nicaragua şi Venezuela să locuiască şi să lucreze temporar în Statele Unite, relatează CNN.
Este pentru a doua oară în această lună când instanţa supremă se pronunţă în favoarea eforturilor lui Trump de a revoca statutul legal temporar al imigranţilor, chiar dacă Trump a continuat să critice sistemul judiciar federal.
Curtea Supremă a dat deja undă verde administraţiei pentru a revoca un alt program temporar ce oferea permise de muncă pentru sute de mii de venezueleni.
Ordonanţa succintă a instanţei nu este semnată şi, aşa cum se întâmplă adesea în cazul dosarelor de urgenţă, nu oferă nicio motivaţie. Două judecătoare liberale – Sonia Sotomayor şi Ketanji Brown Jackson – s-au opus deciziei.
Deşi decizia de urgenţă a Curţii Supreme nu este definitivă – procesul juridic va continua în instanţele inferioare –, ordinul va permite administraţiei să accelereze deportarea a aproximativ 530.000 de imigranţi care beneficiaseră anterior de program.
OPINIE SEPARATĂ
Într-o opinie separată scrisă de Jackson şi susţinută de Sotomayor, membra liberală a curţii susţine că ceilalţi colegi ai săi au „ignorat în mod evident” formula utilizată pentru a decide dacă anularea unei hotărâri a unei instanţe inferioare va avea consecinţe negative pentru părţile implicate într-un litigiu, în special unul care implică zeci de persoane expuse riscului imediat de expulzare în ţările din care au fugit. Decizia majorităţii, a scris ea, „subestimează consecinţele devastatoare ale faptului că se permite guvernului să dea peste cap brusc vieţile şi mijloacele de trai a aproape jumătate de milion de persoane fără cetăţenie, în timp ce cererile lor legale sunt în curs de soluţionare”.
„Curtea a decis aparent că echilibrul echităţii este în favoarea guvernului şi, presupun, că este în interesul public ca vieţile a jumătate de milion de migranţi să se destrame în jurul nostru înainte ca instanţele să se pronunţe asupra cererilor lor legale”, a scris Jackson în opinia sa disidentă.
Hotărârea creşte dramatic numărul migranţilor din cele patru ţări care ar putea fi expulzaţi de administraţia Trump, chiar dacă mulţi dintre ei s-ar opune probabil întoarcerii în ţara de origine, potrivit lui Steve Vladeck, analist al Curţii Supreme pentru CNN şi profesor la Georgetown University Law Center. „În acest sens, hotărârea va creşte probabil miza deja ridicată a unui alt caz de urgenţă al administraţiei Trump care aşteaptă la Curtea Supremă. În acest caz, Trump cere judecătorilor să permită guvernului să expulzeze imigranţii în alte ţări decât ţara lor de origine, fără a le oferi o posibilitate reală de a contesta expulzarea”, a arătat Vladeck.
UN STATUT CE A PERMIS CA ZECI DE MII DE UNGURI SĂ FUGĂ DE PRIGOANA SOVIETICĂ
Legislaţia federală în materie de imigraţie din anii 1950 dă voie administraţiei să acorde „permisiune condiţionată” anumitor migranţi care sosesc la frontieră din motive umanitare şi de altă natură. Administraţia Eisenhower, de exemplu, a permis accesul condiţionat a zeci de mii de persoane care fugeau din Ungaria în timpul represiunii sovietice de după al Doilea Război Mondial. Imigranţii cu un astfel de statut pot locui şi lucra legal în ţară, de obicei timp de doi ani, deşi statutul lor este temporar.
Administraţia Biden a anunţat în 2023 că va acorda permise condiţionate imigranţilor calificaţi din Cuba, Haiti, Nicaragua şi Venezuela care s-au supus controlului autorităţilor în loc să încerce să intre ilegal în ţară. Solicitanţii trebuiau să aibă un sponsor american şi să treacă de verificările de securitate. Trump a semnat un ordin în prima sa zi de mandat prin care a încercat să pună capăt unilateral programului.
Nimeni nu contestă faptul că, în conformitate cu legea federală, secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, are autoritate largă pentru a acorda sau revoca statutul de şedere condiţionată. Întrebarea este dacă departamentul poate revoca statutul tuturor imigranţilor imediat, printr-o simplă semnătură, sau dacă agenţia trebuie să efectueze o evaluare individuală a fiecărui migrant, explică CNN.
CURTEA SUPREMĂ ŞI IMIGRAŢIA
După ce un grup de imigranţi care au beneficiat de program au intentat un proces, judecătoarea federală Indira Talwani a blocat temporar administraţia să-şi pună în aplicare planurile de a încheia programul în totalitate. Ea a afirmat că administraţia ar putea totuşi să pună capăt statutului pentru anumite persoane, după o examinare individuală a fiecărui caz. Fostul preşedinte Barack Obama a numit-o pe Talwani în funcţia de judecătoare în 2013.
O curte federală de apel din Boston a refuzat să blocheze ordinul temporar al lui Talwani pe 5 mai. Ordinul emis de un complet format din trei judecători – doi numiţi de fostul preşedinte Joe Biden şi un al treilea numit de fostul preşedinte Barack Obama – şi-a exprimat scepticismul cu privire la faptul că Noem avea puterea de a pune capăt definitiv programului de şedere condiţionată.
Cazul programului de şedere condiţionată se numără printre cele peste zece proceduri de urgenţă care au ajuns la Curtea Supremă de Justiţie de la preluarea mandatului de către Trump în ianuarie, inclusiv câteva care vizează imigraţia. Curtea Supremă a audiat la 15 mai argumentele orale în legătură cu eforturile preşedintelui de a pune capăt cetăţeniei prin naştere şi competenţa instanţelor inferioare de a-l împiedica temporar să facă acest lucru.
Curtea a cerut administraţiei să „faciliteze” returnarea unui cetăţean salvadorian deportat din greşeală în El Salvador la începutul acestui an. De asemenea, Curtea a interzis în repetate rânduri administraţiei – pentru moment – să deporteze în regim rapid un grup de venezueleni din nordul Texasului în temeiul unei legi militare din secolul al XVIII-lea.
