De la începutul invaziei ruse în Ucraina, numărul petrolierelor ale căror proprietari sunt dificil de identificat sau care sunt lipsite de asigurare adecvată a crescut a crescut semnificativ, permiţând Moscovei să formeze o flotă clandestină pentru a-şi exporta petrolul în pofida sancţiunilor.
Navele din „flota fantomă” sunt acuzate frecvent de statele europene că avariază – voluntar sau nu – cabluri submarine, reprezentând în acelaşi timp o ameninţare de mediu.
„Guvernul a adoptat o nouă reglementare care întăreşte controlul navelor străine solicitând informaţii privind asigurările lor”, a anunţat guvernul într-un comunicat. Aceasta „vizează combaterea acestei flote şi, făcând acest lucru, ameliorarea securităţii maritime şi protecţia mediului”.
„Garda de coastă şi administraţia maritimă suedeze vor fi însărcinate cu adunarea informaţiilor privind asigurările nu numai de la navele care acostează într-un port, ci şi de la cele care traversează apele teritoriale sau zona economică exclusivă a Suediei”, a precizat executivul de la Stockholm.
Finlanda şi Suedia, care s-au alăturat recent NATO, sunt în mod special atente la incidente în Marea Baltică ce vizează infrastructuri energetice şi de comunicare, recurente de la sfârşitul lui 2024.
Măsura anunţată sâmbătă „subliniază prezenţa afirmată a Suediei în Marea Baltică, ceea ce în sine are un efect de descurajare”, a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, citat în comunicat.
„Asta furnizează de asemenea Suediei şi aliaţilor noştri informaţii importante privind aceste nave care ar putea fi înscrise pe lista sancţiunilor. Constatăm un număr crescând de incidente preocupante în Marea Baltică, ceea ce impune să ne pregătim pentru ce e mai rău”, a adăugat el.
UE a adoptat pe 20 mai cel de al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, vizând aproape 200 de nave din flota sa fantomă.
