El a precizat că inflația în UE a început să crească oficial în ianuarie 2021, după o perioadă relativ calmă în 2020. „O evoluție calmă (a inflației) și, ăsta e un termen blând, o avem din 2020. Anul 2020 s-a încheiat cu o inflație de 2,06 și acesta a fost cel mai bun rezultat din UE. Și nu spun totul, că a fost, de fapt, singurul rezultat sănătos din UE! Imediat după acest rezultat a început inflația globală care ne toacă banii și nervii de atâția ani. Ianuarie 2021 a fost oficial luna în care a început inflația în lume.”
În majoritatea statelor UE, prețurile au avut un parcurs „foarte încurcat”, crescând de la valori negative pentru 14 țări, până la ținta de 2%, la care s-a ajuns abia în primăvara anului 2021.
Vasilescu a subliniat că, deși statisticienii continuă să folosească termenul de inflație, realitatea este mai complexă. „Noi, în ianuarie, am început inflația. România a fost prima care a intervenit împotriva inflației în octombrie și noiembrie 2021, urcând rata de politică monetară. A venit noiembrie 2022, când practic s-a cam terminat cu inflația și a început dezinflația, dar foarte repede prețurile s-au încurcat așa mult că termenul inflație nu mai era propriu, chiar dacă statisticienii spun în continuare inflație, că ei sunt conservatori, mai ales Eurostat nu poate să schimbe ba inflație, ba dezinflație, ba nu știu cum, și atunci ei au rămas pe inflație, dar în realitate termenul cel mai corect e dezordinea prețurilor.”
El a adăugat că România are „cea mai bună cursivitate din toată UE”, cu o curbă de dezinflație „foarte exactă, sănătoasă și corectă”. În schimb, alte țări europene au ajuns la ținta de 2% a inflației, dar nu au reușit să oprească creșterea prețurilor, care au început să scadă foarte lent. „Ei bine, ce s-a întâmplat important în această perioadă pentru foarte multe țări din UE care s-au luptat să învingă inflația e că au ajuns la 2%, care ținta de inflație, și n-au putut să oprească acolo inflația (…) și a început să coboare dinamica prețurilor pentru 15 țări din UE încet-încet către zero.”
Septembrie 2024 a fost o lună crucială, când 15 țări din UE, printre care Germania și Suedia, s-au apropiat de deflație.
„Septembrie anul trecut a fost o lună foarte specială în toată dinamica prețurilor pentru că 15 țări din UE au ajuns în ce se numește antecamera deflației, adică foarte aproape și sunt țări mari – Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda. Aici s-a întâmplat un lucru extraordinar. Practic, pe un aliniament care începe din SUA, merge prin Marea Britanie și ajunge în UE până la flancul nostru estic, pe acest întreg aliniament a intervenit ceea ce-mi place mie să spun și să cred – ceea ce numim în economie – „mâna invizibilă”. Practic, mâna invizibilă a intervenit. E o noțiune pe care o vântură economiștii dinainte de 1800, o noțiune care a intrat de multe ori nu numai în economie. De exemplu, după un război se nasc foarte mulți băieți, că au murit mulți bărbați în război. Mâna invizibilă lucrează și a lucrat și aici. Era pericol pe linia 0. De pildă, Irlanda ajunsese la rata anuală a prețurilor de 0,0, mai avea un pas și intra în deflație. E acționat mâna invizibilă în America, Marea Britanie și toată UE a intrat un șoc inflaționist care a schimbat total direcția.”
În perioada octombrie-decembrie 2024, când prețurile au crescut brusc, România a fost una dintre cele patru țări din UE care au rezistat cel mai bine, alături de Grecia. ,,România a fost printre primele 4 țări din UE care, după șocul inflaționist, au intrat într-o dezinflație perfecție, cursivă. Dacă vă uitați în tabloul Eurostat, o să vedem că România, în perioada șocului inflaționist, a fost printre singurele 4 țări care au făcut față foarte bine șocului și a avut cea mai mică lovitură din partea șocului inflaționist care a fost de numai 0,7%. Alte țări au primit lovituri puternice și încă nu și-au revenit. România și-a revenit, că a intrat într-o dezinflație perfect.”
