O situație notabilă apare într-o locație din Sectorul 1 al Bucureștiului, unde figurează peste 2.000 de agenți economici și mai mult de 6.000 de persoane fizice autorizate. Reprezentanții Curții de Conturi consideră că ”cele mai multe dintre aceste societăţi comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale”, întrucât sunt înregistrate ca plătitoare de TVA.
”În cadrul auditului de conformitate efectuat la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Curtea de Conturi a exprimat concluzie cu rezerve cu privire la modul în care au fost respectate prevederile legale privind formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului general consolidat administrate de ANAF în anul 2023. Potrivit constatărilor auditului, au fost constatate deficienţe privind: evidenţa contabilă a veniturilor statului şi evidenţa analitică pe plătitori; stabilirea riscului fiscal; activitatea în domeniul preţurilor de transfer; activitatea de soluţionare a cererilor de rambursare a TVA; colectarea creanţelor bugetare din TVA şi impozit pe profit”, a transmis, miercuri, Curtea de Conturi, într-un comunicat de prersă.
Conform documentului menționat, în urma datelor furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Centrul Național pentru Informații Financiare și Oficiul Național al Registrului Comerțului, echipa de audit a Curții de Conturi a realizat o analiză care a condus la concluzia că este necesară o investigație a contribuabililor care au sediile fiscale la aceeași adresă și înregistrează datorii semnificative către bugetul de stat.
- În România există 2.440 de adrese la care sunt înregistrate multiple societăți comerciale și care, fiecare, cumulează datorii de peste 1 milion de lei către bugetul statului (la data de 31.12.2023). La aceste adrese își au sediul social 47.513 firme, cu o datorie totală de aproape 30 de miliarde de lei (29.666.938 mii lei);
- Au fost identificate 361 de locații la care își desfășoară activitatea mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese găzduiesc peste 100 de firme fiecare.
”Analiza de risc efectuată de structurile cu atribuţii din cadrul ANAF trebuie să completeze indicatorii de risc fiscal astfel încât aceştia să surprindă şi acest comportament neconform. În vederea combaterii acestui fenomen sunt necesare modificări asupra cadrului legal actual care permite înregistrarea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a unui număr de sedii sociale multiple, la aceeaşi adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistenţă juridică, ce devin în fapt permanente. Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparţinând unor sute şi mii de firme (la aceeaşi adresă), dintre care cele mai multe în Bucureşti”, se mai arată în comunicatul de presă.
Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureştii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în acelaşi spaţiu un număr de 6.061 persoane fizice autorizate, precum şi 2.398 societăţi comerciale.
”Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1895 societăţi comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcţionau 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023). Riscul fiscal determinat de funcţionarea într-un sediu social situat la aceeaşi adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale”, mai arată Curtea de Conturi.
Oficialii acesteia apreciază că ”analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeaşi adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alţi acţionari şi administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor şi taxelor în scopul vădit de a „îngropa” acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficienţă măsurile de recuperare ale organelor fiscale”.
”Cele mai multe dintre aceste societăţi comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcţionarea „la grămadă” de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică precum şi de faptul că deţin cod valabil de TVA, toate aceste societăţi comerciale fiind parte din circuitele de deductibilitate a TVA la nivel naţional, cu o influenţă semnificativă în economia TVA”, se mai arată în comunicatul de presă.
