Reacţia şefului de la Finanţe vine după ce Comisia Europeană a publicat recomandările privind bugetele statelor membre, în cazul României forul european susţinând că ţara nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului bugetar.
„Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente şi este clar că perioada de graţie, până să fie propuse şi sancţiuni, este scurtă şi trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului şi consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv şi ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancţiuni şi decredibilizarea ţării”, a scris ministrul Finanţelor, pe pagina sa de Facebook.
El consideră că România a primit miercuri un ultim semnal, respectiv acela că trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat.
„Lucrăm la pachetul de măsuri fiscale împreună cu partidele care se pregătesc să formeze coaliţia de guvernare, discuţii la care Ministerul Finanţelor oferă tot sprijinul profesional necesar şi suntem în contact permanent cu Comisia Europeană”, a transmis Tanczos Barna.
Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluţiile economice şi sociale din statele membre. În privinţa României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creşterea ridicată a cheltuielilor – în principal pe fondul creşterii salariilor şi pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiţii publice – precum şi riscul de a nu atinge ţintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal.
În documentul publicat miercuri, subliniind că există riscuri clare pentru corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030, Comisia Europeană a solicitat României să ia măsuri rapide pentru a se conforma cerinţelor procedurii de deficit excesiv.
Potrivit Executivului comunitar, România nu a luat măsuri eficiente şi nu există factori relevanţi de atenuare a creşterii cheltuielilor. În aceste condiţii, creşterea ridicată a cheltuielilor nete duce la deficite publice persistent ridicate (9,3% în 2024 şi, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, 8,6% din PIB în 2025) şi la o creştere a ponderii datoriei publice cu peste zece puncte procentuale din 2021.
În aceste condiţii, Bruxelles-ul recomandă o înăsprire considerabilă a politicii fiscale pentru a menţine cheltuielile nete în limitele traiectoriei corective din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv şi pentru a consolida poziţia externă.
