Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj clar și aplicat în cadrul Conferinței Internaționale „Parteneriat pentru Cercetare și Inovare în Pomicultură”, desfășurată în perioada 17–18 iunie 2025, la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.
„Cred mult într-un parteneriat între stat și zone de competență, cum este asociația, clubul dvs. Salut foarte mult acest tip de manifestare, în care veniți și propuneți statului o strategie.”
În fața unui public format din cercetători, inovatori, fermieri, reprezentanți ai companiilor AgriHighTech și ai administrației publice, Președintele a pledat pentru o strategie integrată în agricultură, construită pe termen lung, în acord cu bugetul național și cu viitoarele linii ale Politicii Agricole Comune.
„Ea trebuie să fie integrată — pe de o parte, cu bugetul național — să gândim pe termen lung, să corelăm ceea ce spuneți dvs. cu bugetul național, nu doar pe 2026, ci pe un număr suficient de ani și, de asemenea, cu dezbaterile care vor începe pe politica agricolă comună.”
Într-o abordare orientată spre rezultate concrete, Nicușor Dan a subliniat nevoia de coerență între viziune, finanțare și termene de execuție: „E un dialog pe care trebuie să îl avem, astfel încât să reușim să creăm împreună o strategie care să aibă atât măsuri, cât și planuri de finanțare eșalonate și termene de realizare. O strategie adevărată, realistă, care să ne ducă la obiectivele pe care le cunoaștem.”
Irigații, apă, legislație: România agricolă are nevoie de intervenția statului
Tema centrală a intervenției prezidențiale a fost necesitatea valorificării potențialului agricol neexploatat al României, cu accent pe investiții în infrastructură agricolă, susținere financiară adaptată și reformă legislativă: „Evident, obiectivul principal este să folosim potențialul agricol nefolosit al României. Așa cum ați spus, este nevoie de sisteme de împrumuturi specifice pentru zona dvs. economică, unde statul să garanteze; este nevoie de sisteme de asigurare specifice, de management al riscurilor; este nevoie ca statul să investească în sistemele de irigații sau în gestionarea apei.”
Președintele a adus în discuție și digitalizarea ca instrument esențial, dar a avertizat că acest proces nu este suficient fără reconstrucția capacității de cercetare agricolă a statului: „Evident, digitalizarea este esențială, dar mai mult decât atât, statul este dator cu toată zona de cercetare din agricultură, inclusiv componenta de digitalizare.”
În încheiere, Nicușor Dan a făcut trimitere la cadrul legislativ care necesită reformare, menționând explicit două legi-cheie pentru reconfigurarea sectorului: „În urma unor dezbateri pe care urmează să le avem, există și un cadru legislativ care așteaptă modificări — precum Legea arendei sau Legea comasării terenurilor.”
Declarațiile vin într-un moment în care agricultura românească are nevoie urgentă de stabilitate, predictibilitate și direcție. Conferința de la Băneasa, organizată sub motto-ul „De la inovație la aplicare: rădăcini durabile pentru producții rentabile”, a reunit un ecosistem extins de actori — de la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, la companii AgriHighTech din Grecia, Letonia, România și alte state — semnalând clar că pomicultura devine un teren fertil pentru inovație, dar are nevoie de sprijin guvernamental pe termen lung.
