Producţia industrială a scăzut cu 1,4% în luna aprilie comparativ cu martie, în timp ce exporturile s-au redus cu 1,7%, a anunţat vineri Oficiul federal de statistică. În ambele cazuri este vorba despre un declin mai sever decât cel preconizat de economiştii intervievaţi de Bloomberg.
Cea mai mare economie a Europei a început cu bine anul 2025, graţie unei creşteri peste aşteptări în primele trei luni, însă acest lucru s-a datorat în primul rând faptului că firmele şi exportatorii au încercat să o ia înaintea tarifelor americane. Scăderile din luna aprilie sugerează că cel de al doilea trimestru a început cu stângul, în special având în vedere că datele privind producţia industrială arată scăderi pe scară largă, potrivit Agerpres.
Cu toate acestea, economistul şef de la Commerzbank, Joerg Kraemer, spune că nu există motive de panică.
„Recenta creştere a comenzilor noi în industrie sugerează că producţia îşi va reveni în lunile următoare. Economia germană profită de pe urma reducerilor de dobândă decise de BCE şi, în curând, şi de pachetul fiscal consistent, chiar dacă majorarea tarifelor vamale americane frânează revenirea”, susţine Joerg Kraemer.
Majoritatea economiştilor şi instituţiilor internaţionale se aşteaptă ca economia germană să stagneze în 2025. Acesta ar fi cel de al treilea an consecutiv în care economia germană nu a crescut, o situaţie fără precedent. În plus, există analişti care sunt de părere că este posibilă chiar şi o nouă contracţie a PIB-ului Germaniei în 2025, la fel cum s-a întâmplat în 2023 şi 2024.
Vineri, Bundesbank urmează să dea publicităţii noile sale prognoze de creştere. Recent, preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a spus că, având în vedere accelerarea din primul trimestru, economia germană este aşteptată să „slăbească în restul anului, în linie cu politica tarifară”.
Totuşi, planurile noului guvern de la Berlin de a creşte cheltuielile cu apărarea şi infrastructura au generat un oarecare optimism. Miercuri, Cabinetul german a aprobat un pachet de reduceri de taxe pentru companii, cu o valoare estimată la 46 de miliarde de euro, măsura făcând parte dintr-un program mai amplu de relansare a economiei.
