„Mecanismul clasic al TVA nu se poate aplica specificului acestui domeniu, este imposibil, întrucât organizatorii de jocuri de noroc își pot determina venitul realizat abia după ce se distribuie premiile cuvenite participanților. Acest venit final este unul cumulat de la toți participanții, făcând imposibilă stabilirea și alocarea TVA individual pentru fiecare jucător (consumator final), așa cum prevede mecanismul convențional. În plus, mecanismul convențional al TVA a fost înlocuit, conform legislației europene, cu un mecanism alternativ – o taxă de autorizare de 21% din venit, care nu este deductibilă și este mai mare decât cota standard de TVA”, susține Alexandru Domșa, directorul general al Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România – FEDBET.
Într-un punct de vedere transmis presei, FEDBET explică faptul că operatorii de jocuri de noroc nu doar că nu beneficiază de un regim fiscal preferențial, ci că domeniul jocurilor de noroc este unul dintre cele mai drastic taxate domenii economice din România. Potrivit acestora, aplicarea TVA-ului în forma sa convențională este imposibilă în cazul organizatorilor de jocuri de noroc, din simplul motiv că venitul acestora nu poate fi determinat decât după ce sunt distribuite premiile către participanți. Prin urmare, încasarea unei taxe pe o sumă care nu reflectă venitul real al organizatorului ar fi fiscal și tehnic imposibilă: „În cazul jocurilor de noroc, consumatorul (jucătorul) nu plătește contravaloarea unui serviciu prestat direct de organizator, ci o miză în schimbul unei șanse de a câștiga. La momentul încasării mizei, prestatorul nu poate elibera un bon fiscal pe care să specifice venitul său final, rezultat din prestarea serviciului (acesta poate rămâne identic cu miza jucată, se poate diminua sau poate fi negativ, în funcție de câștigul jucătorului) și, prin urmare, nici TVA, în lipsa unei baze de impunere determinate în cadrul acelei tranzacții individuale (i.e., venitul prestatorului)”.
Totodată, Federația precizează că România a aplicat în mod corect Directiva europeană privind TVA, care prevede explicit scutirea de TVA în cazul jocurilor de noroc, oferind însă statelor membre posibilitatea de a introduce un mecanism alternativ. „În România, acest mecanism este reprezentat de o taxă de autorizare de 21% aplicată asupra venitului realizat, fără drept de deducere – un regim mult mai împovărător decât TVA-ul obișnuit.”
Această interpretare a fost confirmată anterior în spațiul public și de experții fiscali Gabriel Biriș sau Dan Schwartz. „Referitor la TVA-ul aplicat jocurilor de noroc, mi-a stârnit amuzamentul, deoarece nu reprezintă un subiect autentic. TVA-ul este, în esență, o taxă pe consum care se aplică bunurilor și serviciilor suportate de consumatorul final, fiind calculată pe baza valorii adăugate de fiecare etapă a lanțului de creare a acestora. Deși scutirea de TVA poate fi interpretată ca o formă de protecție socială, așa cum se acordă în domeniile sănătății și educației, nu se justifică aplicarea acesteia la jocurile de noroc. Este important de reținut că o scutire nu eliberează furnizorul de servicii de obligația de a plăti TVA – în schimb, aceasta înseamnă că taxa nu este colectată de la consumatorul final. Astfel, firma care oferă un serviciu scutit nu poate deduce TVA-ul aferent achizițiilor, ajungând astfel să plătească TVA în postura de consumator final”, a spus Gabriel Biriș într-o intervenție publică, la AlephBusiness.
De aceeași părere este și consultantul fiscal Dan Schwartz, citat de Termene.ro: „Cele mai multe state care practică scutirea de TVA sunt cele care au dezvoltat o întregă industrie în jurul jocurilor de noroc. La nivel european, eliminarea acestei taxe este văzută și ca o formă de protecție pentru cei care joacă și sunt chiar dependenți. Dacă ar exista TVA, cheltuielile lor ar fi mai mari și practic drumul spre falimentul personal mult mai scurt. Comisia Europeană recomandă însă eliminarea facilităților, mai ales atunci când au în spate alte motive decât cele sociale”.
Reprezentanții industriei de jocuri de noroc mai susțin că domeniul jocurilor de noroc este unul dintre cele mai drastic taxate domenii economice din România, un organizator de jocuri de noroc plătind impozite și taxe anuale cu aproximativ 400% mai mari decât un operator economic dintr-un alt domeniu de activitate:„Această diferență se explică prin faptul că, spre deosebire de majoritatea industriilor, care au beneficiat în decursul ultimilor ani de o stabilitate în domeniul fiscal, industria jocurilor de noroc, deși a fost suprataxată, inclusiv anterior acestor ani, prin raportare la majoritatea industriilor, a făcut obiectul mai multor creșteri succesive de taxe, precum și a unor măsuri dure de restrângere a activității cum ar fi interzicerea desfășurării activității în localități având mai puțin de 15.000 de locuitori. În urma acestor măsuri, piața jocurilor de noroc legală a suferit o contractare semnificativă, lucru evidențiat și în rapoartele INS, și a devenit mult mai puțin atractivă pentru clienți din punct de vedere al premiilor puse în joc. Aceștia au migrat masiv în piața neagră, unde organizatorii nelicențiați își permit acordarea unor premii mult mai mari având în vedere că nu plătesc niciun fel de impozite și taxe, iar jucătorii nu pot beneficia de niciun fel de protecție din partea statului”, a spus Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc.
„Înțelegem situația financiară dificilă cu care se confruntă statul român, însă atragem atenția asupra faptului că, aplicarea unor creșteri de taxe organizatorilor de jocuri de noroc mai mari decât operatorilor economici comuni, va genera un efect contrar celui urmărit de stat – contractarea și mai puternică a pieței de jocuri de noroc legale, scăderea veniturilor generate la bugetul de stat, dezvoltarea spectaculoasă a pieței negre, vulnerabilizarea jucătorilor și finanțarea economiei subterane”, adaugă directorul general FEDBET, Alexandru Domșa.
