„Propunerea lansată recent de autorităţile din domeniul energetic privind reducerea TVA la energie reprezintă o măsură rapidă şi echitabilă, cu potenţialul de a atenua efectele volatilităţii pieţei. Adoptarea acesteia ar contribui la încadrarea României în liniile de politică promovate la nivel european şi considerăm că ar reprezenta una dintre căile de acţiune dezirabile pentru protecţia tuturor consumatorilor. De altfel, în februarie 2025, Comisia Europeană a prezentat un plan pentru reducerea costurilor la energie în UE, care include şi recomandarea ca statele membre să reducă taxele naţionale pe electricitate pentru a sprijini consumatorii şi economia. Măsura a fost aplicată de majoritatea statelor europene”, se arată într-un comunicat comun al celor două organizaţii.
Documentul atrage atenţia că România trebuie să adopte de urgenţă mai multe măsuri concrete şi echitabile pentru a combate sărăcia energetică, a reduce presiunea asupra bugetului public şi a valorifica resursele disponibile pentru protecţia consumatorilor vulnerabili. Intervenţiile actuale prin plafonarea generalizată a preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale s-au dovedit ineficiente, costisitoare şi generatoare de distorsiuni în funcţionarea pieţei de energie, subliniază ACUE şi FPE.
Potrivit acestora, din pachetul de măsuri nu trebuie să lipsească definirea corectă a consumatorului vulnerabil care nu este actualizată corespunzător şi nu reflectă suficient criteriile impuse de Comisia Europeană. Instrumentele de identificare şi sprijin nu sunt implementate eficient, iar bazele de date coerente şi interconectate între instituţii (ANAF, ANRE, primării, ministere) lipsesc.
„În contextul discuţiilor despre resursele bugetare insuficiente, semnalăm că România pierde fonduri europene nerambursabile din cauza incapacităţii administrative de a defini şi identifica corect consumatorii vulnerabili de energie electrică şi de gaze naturale. Comisia Europeană a emis avertismente clare privind faptul că, fără un cadru clar, sumele alocate prin numeroase programe nu vor fi decontate”, se precizează în comunicat.
Documentul aminteşte, totodată, că România a cerut în jur de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU, parte din fondurile din Componenta Energie a PNRR (exemplu subvenţii pentru eficienţă energetică la nivel de gospodării), care sunt condiţionate, însă, de implementarea protecţiei consumatorilor vulnerabili.
Fondul Social European pentru Climă oferă susţinere financiară pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile şi utilizatorii de transport vulnerabili. România poate beneficia de o alocare între 5,05 şi maximum 6,01 miliarde euro, începând cu anul 2026, dacă finalizează Planul Social pentru Climă (inclusiv stabilirea numărului de gospodării şi microîntreprinderi vulnerabile) până cel târziu la 30 iunie 2025, se mai precizează în comunicat.
„Bugetul naţional se confruntă deja cu presiuni majore. Fără reforme urgente şi politici ţintite, România riscă să piardă accesul la fonduri europene importante şi să agraveze dezechilibrele din sectorul energetic”, avertizează cele două federaţii.
ACUE este o federaţie reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi. ACUE reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează peste 25.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro.
Federaţia Patronală a Energiei, fondată în anul 1991, reprezintă 95% din industria de petrol şi gaze a României.
