Posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România este, de departe, cea mai importantă sursă de îngrijorare pentru aproape 42% dintre români, urmată de înrăutăţirea stării de sănătate, relevă datele Barometrului INSCOP.
Posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România este cea mai importantă sursă de îngrijorare pentru 41.7% dintre români.
Înrăutăţirea stării de sănătate reprezintă cea mai importantă sursă de îngrijorare pentru 15% dintre cei intervievaţi, în timp ce creşterea preţurilor este menţionată de 14.9%.
9.2% din cei intervievaţi sunt cel mai mult îngrijoraţi de diminuarea drepturilor si libertăţilor fundamentale, 8.2% de diminuarea veniturilor, 5.4% de pierderea locului de muncă, iar 1.6% de deteriorarea mediului înconjurător. 2.4% menţionează alte probleme, iar 1.6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Sunt îngrijoraţi de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România votanţii PSD şi ai AUR în proporţii mai mari decât votanţii PNL şi USR, femeile în proporţii mai mari decât bărbaţii, persoanele de peste 60 de ani în proporţii mai mari decât tinerii de 18-29 de ani, angajaţii la stat în proporţii semnificativ mai mari decât angajaţii de la privat.
”Cea mai mare parte a românilor (aproape 42%) sunt îngrijoraţi de posibilitatea unui conflict/război în care să fie implicată România, ceea ce reprezintă un procent de aproape trei ori mai mare decât următoarele surse de îngrijorare şi anume înrăutăţirea stării de sănătate (15%), respectiv creşterea preţurilor (aproape 15%). Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, intensificarea conflictului şi dificultăţile legate de ajungerea la o soluţie de pace se numără printre motivele unei asemenea percepţii. La aceaste motivaţii obiective se adaugă acţiuni de dezinformare persistente promovare de entităţi politice locale care au răspândit naraţiuni false ale Rusiei, în scop vădit electoral. Dincolo însă de propaganda ostilă menită să provoace disensiuni în societatea românească, riscurile de securitate sunt reale şi provoacă o anxietate puternică în rândul românilor. Din acest motiv, încrederea în NATO şi Armată este atât de ridicată, iar o majoritate puternică sprijină creşterea cheltuielilor pentru înzestrarea Armatei României, aşa cum au surprins cercetările INSCOP anterioare!”, explică Remus Ştefureac, director executiv al INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
