Duminica și luni, italienii au fost chemaţi la urne pentru cinci referendumuri, ce vizau reducerea perioadei de dobândire a cetăţeniei de la zece la cinci ani și întărirea protecției angajaților împotriva concedierilor. Niciunul nu a fost validat, rata de participare fiind mult sub pragul de 50 % necesar.
Referendumurile din Italia privind relaxarea legislaţiei privind cetăţenia şi întărirea protecţiei locurilor de muncă au eşuat, deoarece rata de participare a fost mult sub 50% din electorat, pragul necesar pentru validarea rezultatelor, arată luni date preluate de Reuters de la agenţia de sondare a opiniei publice YouTrend.
Italienii au fost chemaţi să voteze duminică şi luni în cinci referendumuri privind reducerea perioadei de obţinere a cetăţeniei de la zece la cinci ani şi abrogarea unor norme privind disponibilizările.
Guvernul premierului de dreapta Giorgia Meloni a încurajat cetăţenii să nu voteze. Meloni însăşi declarase că va merge la vot, dar nu îşi va ridica buletinul de vot, pentru a nu se obţine cvorumul necesar, ceea ce a provocat proteste din partea opoziţiei, care a criticat promovarea absenteismului, potrivit Agerpres.
Câţi români trăiesc în Italia — și de ce ar fi fost important referendum-ul pentru ei
Conform Institutului ISTAT, peste 1 073 196 cetățeni români locuiesc în Italia în 2024, fiind comunitatea străină numeric cea mai numeroasă
Pentru acești români, modificarea legii cetățeniei ar fi însemnat scurtarea semnificativă a termenului necesar pentru a dobândi cetăţenie italiană — o dovadă concretă de integrare, beneficii politice (drept de vot, acces la funcții publice) și facilități practice (acces egal la servicii, muncă în sectorul public).
În plus, întărirea protecției lucrătorilor ar fi introdus mecanisme mai stricte împotriva concedierilor abuzive – o chestiune esențială pentru mulți români angajați în sectoare vulnerabile (agricultură, construcții, servicii).
De ce e important pentru diaspora română
Pentru comunitatea românească, acest referendum era mult mai mult decât o decizie internă italiană: ar fi reprezentat o validare a locului lor în societatea italiană, cu drepturi și siguranță sporită. Presupunea recunoașterea oficială a contribuției lor economice și sociale, dar și o treaptă suplimentară spre egalizarea cu ceilalți cetățeni.
Absenteismul masiv și eşecul referendum-urilor reflectă nu doar strategia guvernului Meloni, ci și o oportunitate pierdută de mobilizare civică a diasporei. În contextul în care românii au demonstrat în repetate rânduri că pot influenţa semnificativ alegerile din ţară (cum s-a întâmplat în 2019), paralela italiană ar fi fost un semnal puternic de maturizare politică și de integrare autentica, nu doar economică.
