Scriitorul britanic Frederick Forsyth, autor al romanului „Ziua Şacalului”, a decedat luni, la vârsta de 86 de ani, a anunţat agentul său literar. Fost pilot al Royal Air Force, fost corespondent de război, dar şi agent secret, britanicul Frederick Forsyth, devenit scriitor din necesitate financiară, a fost unul dintre maeştrii romanului de spionaj, relatează AFP şi Reuters.
De la „Ziua Şacalului” (1971) la „Kill List” (2013), Frederick Forsyth a scris 20 de romane vândute în aproximativ 70 de milioane de exemplare în întreaga lume. Specialitatea sa: thrillere extrem de bine documentate, în care mercenari, spioni şi ticăloşi se ciocnesc în jocuri de putere palpitante şi realiste.
Britanicul bine făcut, cu ochi vii şi faţă prelungă a găsit materia primă pentru cărţile sale în propria sa viaţă tumultoasă de reporter. Ideea de a scrie cărţi i-a venit în 1969. Avea atunci 30 de ani şi se întorcea din Biafra, unde acoperise pentru BBC războiul civil din sud-estul Nigeriei (1967-1970), declanşat de proclamarea independenţei Republicii Biafra. Dar analizele sale, considerate pro-Biafra, nu au fost pe placul liniei oficiale a radioului şi a Foreign Office. Aşa că a demisionat şi s-a trezit fără un ban.
Anterior, fusese corespondent la Paris, unde agenţia Reuters, în căutarea unui jurnalist care să vorbească franceza, îl trimisese la începutul anilor 1960. A fost „un miracol” pentru acest tânăr jurnalist independent, născut la 25 august 1938 în Kent, al căruia tată era tăbăcar şi mamă croitoreasă.
PRIMA CARTE, NEEGALATĂ
Între 1961 şi 1963, „am devenit umbra lui De Gaulle”, explica el în autobiografia sa The Outsider (2016). Era sfârşitul războiului din Algeria şi începutul OAS (Organizaţia Armată Secretă). „În ziua atentatului de la Petit Clamart, eram la Paris… Acolo am găsit fundalul pentru prima mea carte”, a povestit el.
Pentru a scrie, Forsyth, fost pilot al Forţelor Regale Aeriene, şi-a stabilit două reguli pe atunci cu totul neobişnuite: să păstreze numele reale ale personajelor şi să povestească istoria cu toate preciziile tehnice posibile. În urma lui, scriitori precum Tom Clancy, Robert Ludlum şi Robert Littell, care îl consideră inventatorul genului techno-thriller, au urmat aceleaşi reguli.
„Ziua Şacalului” – carte scrisă în 35 de zile şi refuzată de cinci edituri – este publicat în cele din urmă în 1971 de Mercure de France. Nouă milioane de cititori au cumpărat această poveste despre un ucigaş profesionist angajat de OAS pentru a-l asasina pe general. Bestseller-ul a fost adaptat pentru cinema de Fred Zinnemann în 1973. Romanul a fost atât de influent, încât revoluţionarul militant venezuelean Illich Ramirez Sanchez a fost supranumit „Carlos Şacalul”.
Apoi, cam la fiecare patru ani, jurnalistul de investigaţie care a trecut prin Berlinul de Est, Israel sau Guineea Ecuatorială, publică un nou roman scris după aceeaşi metodă: după cinci-şase luni de cercetări, se izolează trei luni. „Călătoresc mult, încerc în general să vizitez personal toate locurile pe care le descriu, chiar şi pentru o scenă mică”, explica cel care mărturisea că, de fapt, urăşte să scrie.
S-A ÎNTÂLNIT CU SIMON WIESENTHAL PENTRU A SE DOCUMENTA
Astfel, pentru „Dosarul Odessa” (1972), o carte despre vânătoarea foştilor nazişti, l-a întâlnit personal pe Simon Wiesenthal. Pentru „Câinii războiului” (1974), se duce la Hamburg şi intră în contact cu traficanţi de arme. La întoarcerea dintr-o ultimă călătorie în Somalia pentru „Kill List” (2013), a doua sa soţie îi spune: „Eşti prea bătrân, locurile astea sunt extrem de periculoase şi nu mai eşti la fel de agil şi rapid ca în trecut”.
După câteva cercetări „foarte frustrante” pe internet, ajunge la concluzia care se impune: „The Outsider”, autobiografia sa, va fi, la 78 de ani, „cântecul său de lebădă”, a spus el. În carte, el dezvăluie că a colaborat cu serviciile secrete britanice. În Nigeria, în RDG, în Africa de Sud, a jucat rolul de informator şi intermediar al MI6, ceea ce l-a făcut, fără a fi un John Le Carré, un scriitor remarcabil de informat. „Scriu romane care se vând, nu este literatură de mare valoare şi recunosc acest lucru”, a spus el la un moment dat.
În 2018, nu rezistă tentaţiei de a scrie un ultim roman, „The Fox”.
SUSŢINĂTOR AL BREXITULUI
Romanele sale au avut ca protagonişti hackeri, ruşi, militanţi Al-Qaida şi traficanţi de cocaină, care luptau împotriva forţelor binelui – în general, Marea Britanie şi Occidentul. Dar romanele nu au atins niciodată nivelul romanului iniţial.
Susţinător al ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, Forsyth a criticat elitele britanice pentru ceea ce el considera trădare şi naivitate. În articolele sale din The Daily Express, el a oferit o serie de evaluări usturătoare ale lumii moderne dintr-o perspectivă intelectuală de dreapta. Lumea, spunea el, se preocupa prea mult de „pandemia orientală” (COVID-19), Donald Trump era „nebun”, Vladimir Putin „un tiran”, iar „liberalii occidentali” greşeau cu majoritatea lucrurilor.
Până la sfârşit, el a fost un reporter care a scris romane. „Într-o lume din ce în ce mai obsedată de zeii puterii, banilor şi faimei, un jurnalist şi un scriitor trebuie să rămână detaşaţi”, spunea el. „Este datoria noastră să tragem la răspundere puterea” – este convingerea cu care Frederick Forsyth a părăsit această lume.
