România se află în pragul unui colaps fiscal și nu mai are luxul de a amâna reformele esențiale. Țara noastră a devenit statul cu cele mai grave dezechilibre macroeconomice din Uniunea Europeană, avertizează experții Romanian Economic Monitor – UBB FSEGA, care cer măsuri urgente și radicale. Creșterea taxelor, digitalizarea rapidă a ANAF, reducerea aparatului bugetar și valorificarea fondurilor europene sunt doar câteva dintre cele cinci măsuri-cheie propuse pentru a evita un dezastru bugetar. În caz contrar, România riscă pierderea încrederii piețelor, creșterea costurilor de împrumut și intrarea într-un cerc vicios financiar greu de rupt.
România nu mai are luxul de a amâna reforma fiscală şi consolidarea bugetară, consideră echipa Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA, care a identificat cinci măsuri fiscale fundamentale cu potenţial să reechilibreze finanţele publice, potrivit unui comunicat de presă citat de Agerpres.
Cele cinci măsuri identificate sunt: creşterea veniturilor bugetare prin majorarea ratelor efective medii de impozitare, creşterea colectării printr-o conformare fiscală mai bună, continuarea digitalizării ANAF şi creşterea eficienţei controalelor, valorificarea eficientă a fondurilor europene şi reducerea dimensiunii aparatului de stat.
Potrivit sursei citate, România a ajuns în prezent statul cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice interne şi externe din întreaga UE, în contextul în care atât deficitul bugetar, cât şi deficitul de cont curent au cele mai mari ponderi în PIB. Aceste dezechilibre sporesc riscul suveran, ceea ce se reflectă în costuri de finanţare mai mari pentru stat – adică într-o primă de risc ridicată – care, la rândul ei, apasă suplimentar asupra unui buget deja vulnerabil.
Criza bugetară bate la ușă! 5 măsuri dure propuse pentru a evita prăbușirea financiară
„Într-un climat de incertitudine economică globală şi presiuni interne crescute, soluţiile punctuale nu mai sunt suficiente. Comisia Europeană, agenţiile de rating şi pieţele financiare urmăresc cu atenţie fiecare decizie de politică fiscală, iar spaţiul de manevră s-a redus drastic. Timpul pentru promisiuni vagi sau abordări întârziate a trecut – este nevoie de măsuri clare, credibile şi aplicate rapid, care să fie abordate sistemic, coordonat şi transparent – cu susţinere politică, dar şi cu responsabilitate tehnocratică. În primul rând, trebuie luate şi implementate, într-un interval cât mai scurt de timp, decizii urgente privind măsurile de creştere a veniturilor fiscale iar în al doilea rând trebuie acordată o atenţie deosebită atât intensităţii, cât şi formei acestor măsuri, deoarece, într-un context extern fragil, ele pot foarte uşor împinge economia într-un ciclu negativ”, transmit cercetătorii
echipei Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Potrivit acestora, motivele acestei atitudini tolerate din partea Comisiei Europene sunt multiple. Pe de o parte s-a dorit evitarea escaladării tensiunilor într-un context electoral intern sensibil. Pe de altă parte, decizia de a acorda României un termen excepţional de lung, de şapte ani, pentru a-şi reduce din nou deficitul sub pragul de 3% din PIB reflectă şi considerente de ordin strategic.
România, cod roșu financiar! Dezechilibre record, risc suveran în creștere
„Pe de o parte, s-a dorit evitarea escaladării tensiunilor într-un context electoral intern sensibil. Pe de altă parte, însă, decizia de a
acorda României un termen excepţional de lung – şapte ani – pentru a-şi reduce din nou deficitul sub pragul de 3% din PIB reflectă şi considerente de ordin strategic. România ocupă o poziţie geopolitică-cheie în actualul context regional marcat de agresiunea militară rusă în Ucraina, iar orientarea sa ferm pro-europeană şi pro-NATO reprezintă un factor important în evaluarea politică şi instituţională a partenerilor europeni. Angajamentele asumate trebuie acum onorate: cifrele publicate pentru primele luni ale anului 2025 arată că este nevoie de o intervenţie fermă pentru a evita aceeaşi traiectorie a deficitului bugetar ca în anii precedenţi. Deşi ţinta iniţială de deficit de 7% pare din ce în ce mai greu de atins, o reducere semnificativă a deficitului faţă de anul precedent ar putea semnala deja că România îşi asumă drumul anevoios către restabilirea echilibrului bugetar”, adaugă analiştii RoEM.
Conform sursei citate, în ultima vreme au apărut mai multe analize potrivit cărora bugetul ar putea fi echilibrat exclusiv prin reducerea cheltuielilor statului, respectiv, prin creşterea eficienţei colectării taxelor.
„Deşi, în mod evident, ambele măsuri sunt absolut necesare, este important să subliniem că, în situaţia actuală, aceste instrumente se dovedesc insuficiente. Aceste măsuri pot conduce, pe termen scurt, la o scădere a deficitului de aproximativ un punct procentual. Pentru a linişti Comisia Europeană şi pieţele este nevoie însă de mai mult decât atât”, se menţionează în comunicat.
