Securitatea, noul scut juridic
Apple contestă decizia, susținând că a fost pusă în pericol integritatea datelor utilizatorilor. Compania afirmă că DMA o obligă să partajeze informații sensibile cu terți, ceea ce ar contraveni propriilor standarde privind confidențialitatea și securitatea. Printre datele invocate se numără istoricul rețelelor Wi-Fi, conținutul notificărilor, ba chiar și informații personale pe care – susține Apple – nici nu le-ar colecta în mod normal, potrivit The Guardian.
Într-o mișcare strategică, Apple direcționează o parte din critică spre Meta (compania-mamă a Facebook și Instagram), acuzând-o că solicită acces la o gamă largă de date, fără legătură directă cu serviciile pe care le furnizează.
Costuri, inovație și piedici legislative
Pe lângă apelul la etica digitală, Apple reia și argumentele clasice din arsenalul marilor companii tech: conformarea la DMA presupune costuri ridicate și încetinește ritmul inovației. Totodată, compania acuză Comisia Europeană de lipsă de dialog real, afirmând că feedback-ul transmis de actorii vizați de lege este adesea ignorat.
Impactul DMA: mai multă deschidere, mai puțin control
Digital Markets Act, intrată în vigoare la nivelul UE în 2022, obligă platformele dominante să ofere utilizatorilor mai multă libertate în alegerea aplicațiilor și serviciilor. Printre cele mai vizibile schimbări: portul de încărcare USB-C a devenit standard pe iPhone, iar utilizatorii pot instala aplicații din magazine alternative – o premieră pentru ecosistemul Apple.
În perspectivă, se preconizează că și accesoriile produse de terți, cum ar fi smartwatch-urile și brățările de fitness, vor putea accesa funcționalități rezervate anterior doar dispozitivelor oficiale Apple.
Următorul capitol: Tribunalul UE
Dacă apelul intentat de Apple va fi respins, compania va trebui să achite întreaga amendă de 500 de milioane de euro. Cazul devine emblematic pentru tensiunea tot mai vizibilă dintre autoritățile de reglementare europene și giganții tehnologici americani, într-o luptă în care se confruntă două viziuni diferite asupra echilibrului dintre inovație, concurență și protejarea utilizatorilor.
În fond, disputa ridică o întrebare-cheie: până unde poate merge reglementarea fără a sufoca creativitatea tehnologică – și cine stabilește această linie?