Negrescu comentează lipsa de consistență în reacțiile politicienilor, în special după consultările inițiate de președintele Nicușor Dan pentru formarea guvernului și stabilirea unei strategii pentru reducerea deficitului bugetar:
„Ce m-a frapat în această perioadă, de când Nicușor Dan a devenit președinte și a chemat partidele să găsească soluții pentru echilibrarea bugetară, este lipsa acută de know-how administrativ, de amatorismul dezbaterilor și de lipsa unei coordonări a mesajelor publice transmise de autorități.”
Criticile se extind asupra modului în care interesele de grup par să fi acaparat întreaga dezbatere publică, în detrimentul unei abordări tehnice sau strategice:
„Pare că toată discuția legată de soluțiile economice și administrative este construită în jurul intereselor de grup, fie că vorbim de partide, de business, de administrație sau de sindicate. Nimic din ce s-a comunicat în spațiul public, cel puțin în ultima săptămână, n-a fost coerent din perspectivă economică, fiscală, administrativă.”
Analistul a făcut referire și la prezentarea susținută recent de Ilie Bolojan, o figură vehiculată pentru funcția de premier, pe care o consideră lipsită de substanță:
„Inclusiv ieșirea dl. Bolojan a strălucit prin lipsa de substanță. A prezentat un powerpoint plin de date și atât. N-a oferit soluții concrete, n-a venit cu studii de caz, n-a oferit nimic care să ne schimbe această senzație de amatorism managerial.”
În centrul criticilor se află și echipa de consilieri a președintelui Nicușor Dan, acuzată că a transformat o misiune tehnică într-un teren de exprimare a opiniilor personale:
„În loc să asigure coerența dezbaterii și să coaguleze soluțiile într-un cadru coerent de colaborare și mai ales de comunicare, consilierii președintelui Dan, domnii Burnete și Anastasiu, s-au lansat în declarații personale, inducând faptul că poziția lor la Palatul Cotroceni nu este nicidecum imparțială, în slujba interesului public și că are legătură mai degrabă cu pozițiile deținute anterior.
Declarația pro-taxa pe tranzacții a dl. Anastasiu este doar un singur exemplu de influență nefastă, de mesaj public inoportun în această situație.”
Negrescu subliniază că lipsa unei voci oficiale și coerente a condus la un haos informațional periculos:
„Consilierii președintelui au eșuat în tentativa de a gestiona relația cu partidele, cu grupul de lucru pe teme economice, lăsând loc zvonurilor, speculațiilor, spectacolului informațiilor pe surse care mai de care mai năstrușnice legate de măsurile pe care le va lua noul guvern.
În loc să existe o singură voce care să transmită informațiile din grupul de lucru de la Cotroceni, ne-am trezit cu un val de informații incendiare, de propuneri ieșite din comun precum taxa pe tranzacțiile bancare sau impozitarea suplimentară a pensiilor.”
În lipsa unei strategii bugetare clare, Negrescu avertizează că România riscă să ajungă într-un scenariu de criză similar cu cel al Greciei din trecut:
„Dincolo de lipsa de coerență a mesajelor publice, ce este însă cel mai alarmant este absența unor linii directoare, a unei strategii coerente de reducere a deficitului bugetar.
Amatorismul propunerilor lansate în spațiul public de către partide, lipsa de discernământ care reiese din multe dintre aceste soluții de reformă denotă faptul că partidele, politicienii noștri nu s-au pregătit pentru momentul post-electoral, nu au avut nicio soluție concretă legată de cum să rezolve problemele grave ale bugetului de stat.
Iar acest amatorism politic, această lipsă de expertiză fiscală, administrativă, discursurile cu iz electoral, fără substanță, dau fiori reci oricărui observator al vieții publice de la București.
Bruxelles-ul, agențiile de rating, fondurile de investiții, privesc cu îngrijorare la acest spectacol al incompetenței de pe scena politică de la București, iar aceste temeri riscă să se traducă în cel mai grav scenariu pentru România – o retrogradare la categoria Junk și un acord de asistență cu FMI, BM și CE care să ne impună, nu să ne recomande, măsurile de reformă pe care politicienii noștri sunt incapabili să le producă.”
În plus, face un apel direct la președintele Nicușor Dan, sugerând o decizie rapidă și fermă pentru a evita deteriorarea accelerată a climatului economic: „Această săptămână, din punctul meu de vedere, este decisivă pentru România. Sper ca Nicușor Dan să își ia rolul de președinte în serios și să nominalizeze azi, mâine, un premier, preferabil pe dl. Bolojan, și să trecem la treabă. Până nu e prea târziu.”
