Un raport OMS publicat la finalul lui 2024 arată că 25% dintre copiii români de 7-9 ani sunt supraponderali, iar 11% deja obezi. Băieții sunt cei mai afectați (27 % supraponderali, 13 % obezi), un semnal că tendința post-pandemică se accentuează, nu se temperează.
La nivelul Capitalei, Institutul National de Sănătate Publică, preluând metodologia COSI (Childhood Obesity Surveillance Initiative), estimează că 3 din 10 copii de 7-9 ani au greutate peste normă, iar între 15% și 20% intră deja în zona obezității. Specialiștii avertizează că, fără intervenții, peste o jumătate de milion de copii români vor trăi cu obezitate până în 2030.
Această realitate dură este amplificată de lipsa unei strategii clare în politicile publice privind alimentația sănătoasă și activitatea fizică. În timp ce țări precum Marea Britanie sau Danemarca au introdus taxe eficiente pe mâncarea și băutura nesănătoase și programe extinse de activitate fizică obligatorie în școli, România încă discută timid despre astfel de măsuri. În Parlament, proiectele de taxare a produselor nesănătoase au fost amânate sau respinse repetat, iar programele de educație fizică rămân limitate la două ore săptămânale, insuficiente pentru nevoile reale ale copiilor.
Guvernul, dar mai ales instituțiile publice locale, ca primă linie a intervenției administrative, sunt datoare să ofere soluții concrete și rapide, susțin specialiștii. Conform recomandărilor OMS, administrațiile locale ar trebui să prioritizeze accesul gratuit la activități fizice, să limiteze publicitatea produselor nesănătoase în proximitatea școlilor și să creeze infrastructură urbană care să încurajeze mersul pe jos, ciclismul și sportul în general.
La nivelul Capitalei, pașii administrativi sunt destul de timizi privind combaterea obezității infantile. Singura inițiativă vizibilă de menționat ar putea fi programul Primăriei Sector 3, care a construit câteva baze sportive multifuncționale cu acces liber pentru toți bucureștenii, dar capacitatea lor este departe de a acoperi nevoile unui oraş de două milioane de locuitori. În restul sectoarelor, investiţiile rămân sporadice şi fără o strategie integrată.
Bucureștiul riscă să piardă lupta cu obezitatea infantilă, în lipsa unor acțiuni ferme și coerente la nivelul întregii administrații locale și naționale.
