”Succesul Republicii Moldova este important şi pentru viitorul Uniunii Europene. Această ţară arată că îşi doreşte să adere la valorile UE. Sprijinul nostru este neclintit şi trebuie să continue într-un mod care să ducă la rezultate concrete. Este nevoie de politici care să faciliteze integrarea economică”, a afirmat Mikser în intervenţia sa.
Eurodeputatul eston a evidenţiat, de asemenea, rolul esenţial al societăţii civile şi al independenţei presei din Republica Moldova.
Referitor la situaţia din regiunea Transnistria, raportul său reafirmă angajamentul UE faţă de o soluţionare paşnică şi faţă de respectarea integrităţii teritoriale a RMoldova.
Din partea grupului PPE, Andrzej Halicki a salutat consecvenţa arătată de autorităţile de la Chişinău pe calea integrării viitoare a ţării în Uniunea Europeană şi decizia din luna martie de a se deschide un birou de legătură al Parlamentului European în Republica Moldova. El a menţionat că grupul PPE sprijină întregul raport, dar se opune amendamentelor depuse de stânga şi dreapta radicale din legislativul UE.
Potrivit eurodeputatei Marta Temido (S&D), alegerile parlamentare din toamna acestui an din Republica Moldova trebuie să fie un succes, iar instituţiile UE trebuie să garanteze sprijinul pentru această ţară.
”Reformele trebuie să fie ireversibile şi să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor moldoveni”, a spus ea.
În intervenţia sa, Cristian Terheş (ECR) a amintit de ocupaţia sovietică ce a adus ”suferinţe profunde populaţiei româneşti din Basarabia – epurare etnică, înfometare organizată, deportări, crime şi persecuţii sistematice”.
”Printre victimele opresiunii sovietice s-a numărat şi Mitropolia Ortodoxă a Basarabiei, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei române. (…) Chiar şi după căderea regimului comunist şi independenţa Moldovei, Mitropolia Basarabiei a continuat să fie discriminată, fiind recunoscută oficial abia în 2002 după o decizie a CEDO. Vă invit să susţineţi amendamentul pe care l-am adus la acest raport şi care recunoaşte Mitropolia Basarabiei ca victimă a opresiunii sovietice”, a spus Terheş.
Dan Barna, vicepreşedinte al grupului Renew Europe, a afirmat că ”vedem cum campaniile de manipulare şi dezinformare au început deja, înaintea alegerilor parlamentare din septembrie”.
”Rusia şi minionii săi din Europa au pierdut alegerile prezidenţiale, au pierdut referendumul privind integrarea europeană şi duc o luptă furibundă pentru parlamentul moldovean. Trebuie să combatem războiul hibrid al Rusiei cu toate mijloacele legale şi democratice. Este momentul ca înfrângerea Moscovei să aibă loc pe toate fronturile pentru ca Europa de Est să revină la pace şi prosperitate. În acest sens, cer Comisiei Europene să includă fondurile de preaderare pentru Republica Moldova şi celelalte state candidate la aderare în proiectul viitorului buget multianual”, a accentuat Barna.
Potrivit acestuia, extinderea UE prin includerea RMoldova este o prioritate strategică a Europei.
Virginijus Sinkevicius, reprezentant al Verzilor europeni, a insistat că ”Republica Moldova a arătat foarte clar ce înseamnă hotărârea, alegând democraţia, reformele şi viitorul său european”. În opinia sa, alegerile din septembrie vor fi un nou test, el declarându-se convins că ”viitorul Moldovei este alături de noi, într-o casă europeană liberă şi democratică”.
Potrivit lui Jonas Sjosted (grupul Stângii), războiul din Ucraina a expus Republica Moldova unor presiuni imense. ”Republica Moldova a făcut paşi mari în direcţia cea bună şi trebuie să îi sprijinim în continuare. Cea mai mare ameninţare este interferenţa rusă”, a declarat eurodeputatul.
rsula von der Leyen (preşedinta Comisiei Europene) să aibă o influenţă sporită”.
”Economia Republicii Moldova scade, are un deficit de 10% şi probleme grave de corupţie. Care este plus-valoarea pentru cetăţenii UE (dacă această ţară aderă la Uniunea Europeană)? Cum ne asigurăm că banii nu vor dispărea în buzunarele unor oligarhi? Republica Moldova nu trebuie să fie niciodată membră a UE”, a susţinut Sell.
Victor Negrescu (S&D) a ţinut să remarce că raportul Mikser recunoaşte progresele înregistrate care trebuie continuate de o guvernare proeuropeană. ”Dar pentru cetăţeni, pentru copii, pentru familiile vulnerabile, Europa trebuie să însemne şi protecţie socială, acces la educaţie, servicii de bază. Aderarea nu înseamnă doar capitole tehnice, ci şi schimbări concrete în viaţa de zi cu zi”, a arătat el.
Potrivit lui Victor Negrescu, deschiderea biroului de legătură al PE la Chişinău, care va avea loc în curând, este un demers simbolic, dar şi practic. ”Europa nu este un vis îndepărtat. Europa este o certitudine, iar Republica Moldova are locul ei aici, alături de noi”, a încheiat eurodeputatul.
”De peste trei decenii, Moldova luptă pentru a-şi consolida parcursul european, însă Rusia nu-i permite acest lucru, pentru că din 992 pe teritoriul Republicii Moldova staţionează ilegal armata Federaţiei Ruse. Răspunsul nostru trebuie să fie mai mult sprijin, consolidarea rezistenţei Republicii Moldova contra a tot ceea ce ţine de programul de propagandă şi de dezinformare pe care Federaţia Rusă îl aplică în mod constant în Republica Moldova. Cetăţenii din Republica Moldova au trecut testul loialităţii faţă de proiectul european, pentru că, împotriva propagandei agresive a Federaţiei Ruse, anul trecut au votat prin referendum că direcţia pe care doresc să o urmeze este integrarea europeană”, a subliniat Eugen Tomac (grupul Renew Europe).
Comisarul european pentru extindere Marta Kos a apreciat că alegerile parlamentare din septembrie din Republica Moldova sunt cruciale şi, în acest context, sprijinul UE este esenţial şi cu atât mai important cu cât Rusia îşi foloseşte toate instrumentele pentru a trage înapoi RMoldova.
”Poate că Republica Moldova este o ţară mică, dar are o poziţie fermă. Interferenţa fără precedent a Rusiei arată că Republica Molova contează. Ţara are obiective ambiţioase, inclusiv aderarea la UE până în 2030, dar pentru aceasta reformele trebuie să continue şi UE va susţine în continuare Republica Moldova”, a încheiat reprezentanta executivului comunitar.
