Ca parte a acordului, preşedintele Donald Trump va avea dreptul să numească un membru în consiliul de administraţie al companiei şi să controleze ”o acţiune de aur” care oferă guvernului american drept de veto asupra unor decizii majore: închiderea de unităţi, reducerea capacităţii de producţie, relocarea sediului din Pittsburgh, transferul de locuri de muncă în străinătate, schimbarea numelui companiei şi achiziţia unor rivali.
Eiji Hashimoto, CEO al Nippon Steel, i-a mulţumit lui Trump pentru implicarea sa, spunând că ”suntem încântaţi să deschidem un nou capitol din istoria U.S. Steel”.
Măsurile agreate reflectă un nivel rar întâlnit de control cedat guvernului pentru a obţine aprobarea de la Comitetul pentru Investiţii Străine în SUA (CFIUS), într-un moment în care investitorii străini sunt deja precauţi în faţa intensificării reglementărilor.
Tranzacţia prevede investiţii de peste 11 miliarde de dolari în infrastructura industrială a SUA până în 2028, dintre care 1 miliard pentru o nouă fabrică americană. Pe termen lung, Nippon Steel vizează o capacitate globală de producţie a oţelului brut de 100 milioane tone, apropiindu-se prin această achiziţie de pragul de 86 milioane tone anual.
Iniţial, atât Joe Biden, cât şi Donald Trump s-au declarat împotriva tranzacţiei, într-un context electoral tensionat în statul-cheie Pennsylvania. Fostul preşedinte Biden chiar a blocat achiziţia înainte de plecarea sa din funcţie, invocând motive de securitate naţională.
Companiile au dat în judecată guvernul, iar în aprilie 2025 administraţia Trump a relansat o revizuire a tranzacţiei pe o perioadă de 45 de zile.
Trump a stârnit confuzie cu declaraţiile sale ambigue, dar discursul său din 30 mai, în care a lăudat investiţia japoneză, a fost interpretat ca un semnal verde. Aprobarea oficială a venit pe 14 iunie, odată cu un ordin executiv care condiţiona fuziunea de semnarea unui acord de securitate naţională – acord ce conferă Statelor Unite acţiunea de aur.
Achiziţia salvează Nippon Steel de o penalizare de 565 milioane de dolari pentru nerespectarea acordului, şi îi permite să evite tarifele de 50% aplicate concurenţei externe pe piaţa americană a oţelului.
