Blocul Național Sindical (BNS) a lansat un apel public ferm, în contextul discuțiilor tensionate de la Palatul Cotroceni pentru formarea noului guvern și negocierea măsurilor fiscal-bugetare. Sindicaliștii denunță „ofensiva sistematică” a unor voci publice care promovează ideea că salariile din România – în special în sectorul public – ar fi „prea mari” și susțin că adevărata problemă este nivelul extrem de scăzut al veniturilor din economie, în special în mediul privat.
„Problema României nu este că se plătesc salarii prea mari, ci că majoritatea salariilor din mediul privat sunt nesimțit de mici!”, susține BNS într-un comunicat de presă.
Inechități salariale și polarizare
Organizația sindicală atrage atenția că România are una dintre cele mai dezechilibrate distribuții salariale din UE. Mai puțin de 3 din 10 angajați din sectorul public și sub 2 din 10 din sectorul privat câștigau în octombrie 2024 un salariu brut de peste 8.800 lei (circa 5.150 lei net). În același timp, aproape 20% dintre lucrătorii din mediul privat sunt plătiți cu salariul minim, ceea ce sugerează și o amplă zonă de muncă la gri.
„Distribuim cea mai mică parte din valoarea adăugată către muncă dintre toate țările membre UE. Muncim mult, suntem plătiți puțin, iar restul se duce către capital”, arată BNS.
Diferențele între public și privat, prezentate ca manipulare
În ciuda diferenței dintre salariile medii – 5.081 lei în sectorul public vs. 3.704 lei în privat în 2023 – sindicatele afirmă că acest decalaj este folosit manipulativ în discursul public pentru a discredita angajații din sistemul bugetar. „Nu salariile profesorilor sau ale funcționarilor sunt nesimțite, ci ale unei elite politice și clientelare, despre care ‘experții’ aleg să nu vorbească”, se mai arată în comunicat.
Mesaj pentru decidenții politici
Într-un moment în care consultările de la Cotroceni se desfășoară într-un climat tensionat, iar partidele nu reușesc să ajungă la un acord asupra noului guvern și a reformelor bugetare, BNS cere renunțarea la ceea ce numește „discursul toxic anti-salariat”.
„Angajații – din public și din privat – susțin aproape 50% din finanțarea bugetului. În România, munca este suprataxată, iar capitalul este protejat. E momentul ca liderii politici să înțeleagă că angajații nu sunt problema, ci soluția”, transmit sindicaliștii.
Consultările pentru formarea guvernului au fost marcate de tensiuni majore: AUR și SOS România au refuzat participarea, în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR nu reușesc să cadă de acord nici asupra împărțirii ministerelor, nici asupra pachetului fiscal ce ar urma să fie aplicat în a doua jumătate a anului. Președintele Nicușor Dan a declarat joi că „speră ca în câteva zile să fie găsită o formulă stabilă”, dar surse politice indică blocaje majore pe zona economică.
Măsurile fiscal-bugetare aflate în negocieri avansate între partidele ce formează viitorul guvern vizează corectarea unui deficit bugetar scăpat de sub control, dar vin cu un cost direct în buzunarul fiecărui cetățean. Blocul Național Sindical atrage atenția că aceste decizii riscă să împingă populația și mai adânc în sărăcie, într-un moment în care inflația și nivelul de trai sunt deja la limită.
Măsuri ‘ticluite’ de viitorul Guvern
Concret, se propune o majorare a TVA de la 19% la 21%, cu o cotă redusă de 9% doar pentru alimente și medicamente, ceea ce va conduce inevitabil la scumpiri în lanț, inclusiv în sectorul alimentar. Accizele crescute pentru tutun, alcool și produsele cu zahăr vor avea un impact suplimentar asupra costului vieții, în timp ce expirarea plafonării prețurilor la alimente și electricitate de la 1 iulie va adăuga o nouă presiune pe consumatori.
Pe zona de venituri fiscale, se discută despre creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19% și a celui pe dividende la 16%, în timp ce planul de reducere a cheltuielilor publice include comasări de instituții, reduceri de personal și tăierea unor sporuri precum cele de antenă și doctorat. Se are în vedere și plafonarea salariilor în sistemul public, o măsură care va afecta direct capacitatea statului de a atrage și menține specialiști în domenii critice.
Guvernul trebuie să aducă urgent 20 de miliarde de lei la buget, o sumă impusă de angajamentele față de Comisia Europeană, fără de care România riscă suspendarea fondurilor europene, în plină criză a investițiilor publice. Doar 27% dintre reformele asumate prin PNRR au fost îndeplinite până în prezent, iar orice întârziere riscă să compromită proiecte strategice în sănătate, educație și infrastructură.
BNS cere transparență deplină în elaborarea acestor măsuri, o dezbatere publică reală, și o abordare echitabilă, care să nu arunce întreaga povară pe umerii celor care muncesc, ci să vizeze în mod real combaterea evaziunii fiscale, reforma aparatului birocratic și taxarea echitabilă a marilor averi și capitaluri.
Ce reclamă BNS
Iată, integral, poziția BNS:
„În ultima perioadă asistăm la o ofensivă sistematică a așa-zișilor „specialiști” care ne spun, cu o falsă superioritate morală, că salariile din România sunt prea mari, că sectorul public este gras și leneș, iar salariații, niște profitori ai sistemului. Nimic mai fals. Și nimic mai toxic pentru o societate care se vrea democratică, echitabilă și bazată pe muncă decentă.
Tuturor celor care vă prefaceți că analizați economia, dar în realitate faceți un lobby cinic în favoarea capitalului lacom: NU, problema României nu este că se plătesc salarii prea mari, ci că majoritatea salariilor din mediul privat sunt nesimțit de mici!
REALITATEA pe care refuzați să o vedeți sau o ascundeți deliberat:
• Mai puțin de 3 salariați din 10 din sectorul public și mai puțin de 2 salariați din 10 din sectorul privat aveau în octombrie 2024 salarii brute de încadrare mai mari de 8.800 lei (aprox. 5150 lei net). Asta e realitatea!
• România are o distribuție salarială specifică țărilor din lumea a treia: polarizare masivă, cu o elită bine plătită și o majoritate de angajați care abia își duc traiul de la o lună la alta!
• În 2023, salariul mediu net în sectorul public era de 5.081 lei, iar în cel privat 3.704 lei. Pare mare diferența? Da, e 37%. Dar e mare un salariu de 5.,000 lei net într-o țară europeană, cu prețuri aproape occidentale? Nu, e o batjocură. Atunci ce să mai vorbim de media netă din privat?
• Aproape 20% dintre angajații din mediul privat sunt plătiți cu salariul minim. O realitate care ascunde, de fapt, un fenomen uriaș de muncă la gri tolerată de stat și întreținută de un capital „investitor” care face profituri pe spinarea celor mai vulnerabili.
• Spre comparație, doar 9% dintre salariații din sectorul public sunt plătiți cu salariul minim. Și tot acolo ne uităm cu ură!
Vina nu e la angajați, vina e la modelul economic asumat politic!
România distribuie cea mai mică pondere din valoarea adăugată către muncă dintre toate statele membre UE. Cu alte cuvinte, muncim mult și suntem plătiți puțin, iar diferența se duce în buzunarele capitalului indiferent de culoarea acestuia.
Din 2016 până în 2020, raportul dintre salariul mediu net public și privat a scăzut constant. Iar în 2023 era fix ca în 2015. Deci unde e „explozia” bugetară?
Angajații, din public și privat, susțin direct aproape 50% din finanțarea bugetului public. La noi, impozitarea muncii este uriașă, iar capitalul e protejat!
De ce pleacă românii din țară? De ce aleg munca sezonieră? De ce nu avem loialitate pe piața muncii? Pentru că salariile sunt de subzistență, pentru că respectul față de muncă este zero, și pentru că am fost învățați, inclusiv de către „analiști”, că e firesc să trăiești prost!
Ajunge cu demonizarea salariaților!
Da, există salarii nesimțite. Dar nu în rândul majorității angajaților din sectorul public, ci în rândul elitei politice și al clientelei din toate zonele statului – despre care „experții” de multe ori preferă să tacă.
În timp ce în mediul privat se lucrează la gri, când fiscalizarea este selectivă, când organizațiile sindicale sunt demonizate și munca este disprețuită, nu ne mai mirăm că țara se scufundă în inegalitate și disperare.
Suntem o organizație care reprezintă în mod echilibrat lucrători din sectorul public, dar și din mediul economic privat. Oameni care muncesc în condiții grele, care contribuie la economie, dar care nu sunt nici vizibili, nici ascultați. Noi nu ne-am limitat doar la la revendicări, am venit constant cu propuneri concrete, amendamente, soluții de bun-simț, dar acestea, de cele mai multe ori, au fost ignorate cu bună știință de autorități sau organizații patronale. Când toate ușile se închid și dialogul social e doar o formalitate, într-un stat european, reacția este firească.
Blocul Național Sindical spune clar: nu vom mai tolera discursul anti-salariat. Angajații nu sunt problema. Angajații sunt singura soluție pe care o mai are această țară!“, se arată in comunicatul BNS.
