Preşedintele american Donald Trump a transmis joi că va decide în “două săptămâni” dacă SUA se alătură Israelului în compania militară împotriva Iranului.
Franţa, Germania şi Regatul Unit încearcă să profite de această fereastră de timp pentru a relansa discuţiile asupra programului nuclear iranian şi să dea o şansă diplomaţiei, în timp ce miniştrii de externe ai acestor ţări au vineri la Geneva discuţii cu omologul lor iranian Abbas Araghchi.
Cele trei ţări europene vor face Iranului o “ofertă cuprinzătoare de negociere”, care include sectorul nuclear, pentru eliminarea activităţilor de îmbogăţire a uraniului, activităţile balistice şi “finanţarea tuturor grupărilor teroriste destabilizatoare din regiune”, a declarat Emmanuel Macron, care a pledat pentru “revenirea la negocierile de fond”.
Dar ministrul de externe iranian a reafirmat vineri că “nu există loc pentru diplomaţie şi dialog” atât timp cât continuă “agresiunea israeliană”. Pe de altă parte, în negocierile anterioare cu SUA asupra programului nuclear al Teheranului, acesta din urmă a primit din partea Washingtonului o propunere ce prevede crearea unui consorţiu regional care să îmbogăţească uraniu pentru Iran în afara acestei ţări, o ofertă pe care Teheranul a respins-o până acum, considerând că dreptul său de a îmbogăţi uraniu în scopuri energetice proprii nu este negociabil.
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a reafirmat, într-un interviu acordat postului CNN, că agenţia pe care o conduce nu a descoperit niciun indiciu în sprijinul acuzaţiei că Iranul ar lucra în prezent la fabricarea unei bombe nucleare. “Acţiunea militară, indiferent de unde vine ea, este o decizie politică ce nu are nimic de-a face cu ceea ce declarăm noi”, a mai remarcat directorul general al AIEA.
Susţinând că Iranul se află pe punctul de a produce o armă nucleară, Israelul, care este o putere nucleară neoficială, a lansat vinerea trecută o campanie puternică de atacuri aeriene care au ţintit infrastructura militară iraniană (sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice etc.), infrastructurile nucleare de la Natanz, Isfahan, Fordo şi Arak. De asemenea, au fost ucişi membri de rang înalt din rândul armatei iraniene şi Gardienilor Revoluţiei, precum şi cercetători din sectorul nuclear.
Iranul a ripostat cu drone şi rachete balistice lansate în valuri asupra Israelului. O parte dintre rachetele iraniene au reuşit să treacă de performantele sisteme antiaeriene ale Israelului.
