Atacul Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare iraniene ar putea provoca o reacție impulsivă pe piețele financiare globale atunci când acestea se vor redeschide. Experții au evaluat cum va afecta această escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu economia globală și spun că prețul petrolului ar putea crește iar investitorii vor avea tendința de a se refugia în active sigure, scrie Financial Times.
În cel mai negru scenariu prețurile globale ale petrolului vor sări la aproximativ 130 de dolari pe baril, ceea ce va duce la creșterea inflației.
Imediat după atacul anunțat de Donald Trump pe rețeaua socială Truth Social, investitorii au anticipat că implicarea SUA în conflictul Israel-Iran va duce la o vânzare masivă de acțiuni și la o cerere crescută pentru dolar și alte active considerate sigure, odată cu reluarea tranzacționării. Totuși, au subliniat că persistă multă incertitudine cu privire la evoluția conflictului.
„Cred că piețele vor fi inițial alarmate, și cred că petrolul se va deschide în creștere. „Nu avem o evaluare a pagubelor, și asta va dura. Deși el a descris atacul ca fiind ‘încheiat’, suntem implicați. Ce urmează?. Cred că incertitudinea va plana asupra piețelor, deoarece acum americanii de pretutindeni vor fi expuși. Va crește incertitudinea și volatilitatea, în special în sectorul petrolier” a declarat Mark Spindel, director de investiții la Potomac River Capital.
Totuși, el a explicat că investitorii au timp ca să digere aceste noi informații înainte de deschiderea piețelor și că va discuta și cu alți participanți din piață despre ce urmează.
O preocupare majoră pentru piețe se concentrează asupra potențialului impact al evoluțiilor din Orientul Mijlociu asupra prețului petrolului și, implicit, asupra inflației. O creștere a inflației ar putea reduce încrederea consumatorilor și ar diminua probabilitatea unor reduceri ale ratelor dobânzilor pe termen scurt.
„Aceasta adaugă un nou strat complicat de risc pe care va trebui să-l luăm în considerare și să-l monitorizăm. Cu siguranță va avea un impact asupra prețurilor la energie și, potențial, și asupra inflației.”, a spus Jack Ablin, director de investiții la Cresset Capital.
În timp ce cotațiile globale de referință ale petrolului Brent au crescut cu până la 18% din 10 iunie, atingând joi un maxim de aproape cinci luni, de 79,04 dolari pe baril, indicele S&P 500 a rămas relativ stabil, după o scădere inițială cauzată de atacurile Israelului asupra Iranului din 13 iunie.
Înainte de atacul SUA de sâmbătă, analiștii de la Oxford Economics au propus trei scenarii, inclusiv o dezescaladare a conflictului, o oprire completă a producției de petrol din Iran și o blocare a strâmtorii Hormuz – „fiecare cu un impact tot mai mare asupra prețurilor globale ale petrolului”.
În cel mai grav scenariu, prețurile globale ale petrolului ar putea urca până în jur de 130 de dolari pe baril, determinând inflația din SUA să ajungă aproape de 6% până la sfârșitul acestui an, potrivit analizei Oxford.
„Deși șocul prețurilor reduce inevitabil cheltuielile consumatorilor din cauza scăderii veniturilor reale, amploarea creșterii inflației și îngrijorările legate de posibile efecte de runda a doua asupra prețurilor vor compromite, probabil, orice șansă de reducere a dobânzilor în SUA anul acesta,” se mai precizează în nota publicată înainte de atacul american.
După atacul SUA asupra instalațiilor nucleare din Iran, Jamie Cox, partener administrativ la Harris Financial Group, a fost de acord că prețurile petrolului vor crește inițial. Totuși, el a spus că se așteaptă ca acestea să se stabilizeze în câteva zile, deoarece atacurile ar putea determina Iranul să caute un acord de pace cu Israelul și Statele Unite.
„Odată cu această demonstrație de forță și anihilarea completă a capacităților sale nucleare, Iranul și-a pierdut toată influența și, cel mai probabil, va apăsa butonul de evacuare către un acord de pace,” a declarat Cox.
Economiștii avertizează că o creștere dramatică a prețului petrolului ar putea afecta o economie globală deja tensionată de tarifele impuse de Trump.
Totuși, orice retragere de pe piețele bursiere ar putea fi de scurtă durată, așa cum s-a întâmplat și în trecut. În episoadele anterioare de tensiuni majore în Orientul Mijlociu, inclusiv invazia Irakului din 2003 și atacurile din 2019 asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, acțiunile au stagnat inițial, dar și-au revenit și au crescut în lunile următoare.
În medie, S&P 500 a scăzut cu 0,3% în cele trei săptămâni de la începutul conflictului, dar era cu 2,3% mai sus în medie două luni mai târziu, potrivit datelor de la Wedbush Securities și CapIQ Pro.
O escaladare a conflictului ar putea avea implicații mixte pentru dolarul american, care a scăzut anul acesta pe fondul temerilor privind diminuarea „excepționalismului” SUA.
În cazul unei implicări directe a SUA în războiul Iran-Israel, dolarul ar putea beneficia inițial de cererea pentru active de refugiu, au spus analiștii.
„Vedem o migrare către siguranță? Asta ar însemna randamente mai mici și un dolar mai puternic. E greu de imaginat ca acțiunile să nu reacționeze negativ – întrebarea este cât de mult. Va depinde de reacția Iranului și dacă prețurile petrolului vor exploda.” a spus Steve Sosnick, strateg-șef de piață la IBKR în Greenwich, Connecticut.
