Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a stabilit deja meniul pentru reuniunea de la Haga care începe marţi: unul care va evita o dispută cu cel mai puternic membru al NATO, SUA, comentează BBC.
Un angajament de creştere a cheltuielilor de apărare ale aliaţilor europeni este felul de mâncare pe care preşedintele Donald Trump doreşte să-i fie servit – şi exact asta va primi. Deşi, în mod inevitabil, se vor adăuga ingredientele compromisului şi ale aroganţei.
Dar reuniunea la nivel înalt nu va putea să acopere nici fisurile dintre Trump şi mulţi dintre aliaţii săi europeni în ceea ce priveşte comerţul, Rusia şi escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Preşedintele american, a cărui mantră este America pe primul loc, nu este un mare fan al organizaţiilor multinaţionale. De asemenea, el a fost foarte critic la adresa NATO, punând chiar sub semnul întrebării însăşi fundaţia acesteia de apărare colectivă. În primul mandat al lui Trump, la primul său summit NATO, el a reproşat aliaţilor europeni că nu cheltuiesc suficient şi că datorează SUA „sume uriaşe de bani”. În ceea ce priveşte acest mesaj, cel puţin a fost consecvent.
Mark Rutte, care are o relaţie bună cu preşedintele american, a lucrat din greu pentru a-i oferi o victorie. Summitul are loc la Forumul Mondial din Haga pe parcursul a două zile, marţi şi miercuri. Dar discuţiile principale vor dura doar trei ore, iar declaraţia summitului va fi redusă la cinci paragrafe, aparent la cererea preşedintelui american.
CEL MAI COSTISITOR SUMMIT VREA SĂ ASCUNDĂ DIVIZIUNILE
Trump este unul dintre cei 32 de lideri din alianţa defensivă occidentală care vin la Haga, împreună cu şefii din alte ţări partenere NATO. Unii, cum ar fi cei mai importanţi lideri din regiunea Indo-Pacific, au renunţat în ultimul moment să mai vină, frustraţi că nu au certitudinea unei întâlniri cu Trump şi stânjeniţi de insistenţa acestuia de a-şi creşte cheltuielile de apărare.
Poliţia olandeză a organizat cea mai mare operaţiune de securitate pentru cel mai costisitor summit NATO de până acum – 183,4 milioane de euro.
Unii au sugerat că este în parte pentru a răspunde capacităţii de concentrare a preşedintelui SUA şi aversiunii sale faţă de întâlnirile lungi. Dar un summit mai scurt, cu mai puţine subiecte discutate, va contribui, mai ales, la ascunderea diviziunilor, notează BBC.
Ed Arnold, de la grupul de reflecţie în domeniul apărării RUSI, spune că lui Trump îi place să fie vedeta spectacolului şi prezice că va putea susţine că a forţat ţările europene să acţioneze.
În realitate, el nu este primul preşedinte american care critică cheltuielile aliaţilor pentru apărare. Dar a avut mai mult succes decât majoritatea. Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, recunoaşte că unele guverne europene nu apreciază modul în care Trump a procedat – cerând ca aliaţii să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare.
UN SINGUR SUBIECT FIERBINTE – BANII
Europa reprezintă încă doar 30 % din totalul cheltuielilor militare ale NATO. Volker spune că mulţi europeni recunosc acum că trebuia să facă acest lucru, „chiar dacă este regretabil că a fost nevoie de un astfel de şut în fund”.
Unele ţări europene îşi măresc deja cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Cele mai multe sunt ţări care trăiesc în imediata apropiere a Rusiei – cum ar fi Polonia, Estonia şi Lituania.
Trump nu a fost singurul care a pus presiune. Invadarea Ucrainei de către preşedintele rus Vladimir Putin forţează un răspuns.
Dar, în realitate, multor membri NATO le va fi greu să atingă noul obiectiv. Câţiva nu au atins nici obiectivul de 2%, stabilit cu mai bine de un deceniu în urmă.
Formula de compromis a lui Rutte prevede ca aliaţii să îşi majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, cu un procent suplimentar de 1,5% pentru cheltuielile legate de apărare. Însă definiţia cheltuielilor legate de apărare pare să fie atât de vagă încât ar putea fi lipsită de sens. Rutte spune că ar putea include costul industriei de infrastructură – construirea de poduri, drumuri şi căi ferate. Ed Arnold, de la RUSI, spune că aceasta va duce în mod inevitabil la mai multă „contabilitate creativă”.
Chiar dacă, aşa cum se aşteaptă, noul obiectiv de cheltuieli este aprobat, unele ţări ar putea avea puţine intenţii de a-l atinge – până în 2032 sau chiar 2035. Prim-ministrul Spaniei l-a numit deja nerezonabil şi contraproductiv. Sir Keir Starmer nici măcar nu a fost în măsură să spună când va cheltui Regatul Unit 3 % din PIB pentru apărare. Prim-ministrul britanic a spus doar că aceasta este o ambiţie, cândva în următorul parlament. Cu toate acestea, având în vedere politica declarată a guvernului britanic de a plasa NATO în centrul politicii de apărare a Regatului Unit, Sir Keir va trebui să sprijine noul plan.
PLANURI SECRETE
Pericolul real este de a interpreta cererea de creştere a cheltuielilor pentru apărare ca fiind arbitrară, un gest simbolic – sau doar o cedare la presiunea SUA. Aceasta este, de asemenea, determinată de propriile planuri de apărare ale NATO cu privire la modul în care ar răspunde la un atac al Rusiei. Rutte însuşi a declarat că Rusia ar putea ataca o ţară NATO în termen de cinci ani.
Aceste planuri de apărare rămân secrete. Dar Rutte a stabilit deja ce îi lipseşte Alianţei. Într-un discurs susţinut la începutul acestei luni, el a declarat că NATO are nevoie de o creştere cu 400% a apărării sale aeriene şi antirachetă: mii de vehicule blindate şi tancuri în plus şi milioane de proiectile de artilerie în plus.
Majoritatea statelor membre, inclusiv Regatul Unit, nu îşi îndeplinesc încă angajamentele în privinţa capacităţilor NATO. Acesta este motivul pentru care Suedia intenţionează să îşi dubleze dimensiunea armatei, iar Germania doreşte să îşi sporească numărul de soldaţi cu 60 000.
Planurile intră în detalii granulare cu privire la modul în care Alianţa îşi va apăra flancul estic în cazul unei invazii a Rusiei. Într-un discurs recent, şeful armatei americane în Europa, generalul Christopher Donahue, a subliniat necesitatea de a apăra teritoriul polonez şi lituanian din apropierea enclavei ruse Kaliningrad. Acesta a declarat că alianţa şi-a analizat capacităţile existente şi „a realizat foarte repede că acestea nu sunt suficiente”.
Cu toate acestea, în mod ciudat, discuţiile specifice despre Rusia şi războiul din Ucraina vor fi atenuate. Aceasta este singura mare problemă care divizează acum Europa şi America. Kurt Volker spune că, sub Trump, SUA „nu consideră securitatea Ucrainei ca fiind esenţială pentru securitatea europeană, însă aliaţii europeni da”.
RUSIA NU FIGUREAZĂ PE ORDINEA DE ZI
Trump a distrus deja frontul unit al NATO prin faptul că a discutat cu Putin şi a refuzat să acorde sprijin militar Ucrainei.
Ed Arnold spune că problemele controversate au fost eliminate de la summit. Nu în ultimul rând pentru a evita o schismă cu Trump. Liderii ar fi trebuit să discute o nouă strategie privind Rusia, dar aceasta nu se află pe ordinea de zi.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat doar la dineul de la summit, dar el nu va lua parte la principalele discuţii ale Consiliului Nord-Atlantic.
Rutte speră că primul său summit în calitate de secretar general va fi scurt şi plăcut. Dar cu Trump în dezacord cu majoritatea aliaţilor săi cu privire la Rusia, cea mai mare ameninţare cu care se confruntă Alianţa, nu există nicio garanţie că va decurge conform planului, consideră BBC.
