Perspectiva sindicatelor care au cerut președintelui Nicușor Dan, săptămâna trecută, reformă fără austeritate pare să se îndepărteze pe zi ce trece.
În discursul rostit în fața Parlamentului, astăzi, premierul Ilie Bolojan a subliniat: „vom face ordine în cheltuieli și vom impune disciplina bugetară la toate nivelurile administrației.”
Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacității de plată, a mai susținut el.
În plus, programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale perioada 2025 – 2028 prevede reducerea cheltuielilor publice și reduceri de personal, dar și plafonarea salariilor bugetarilor, aplicarea CASS la pensiile mari, potrivit documentului intrat în posesia “Adevărul”.
Cu toate acestea, programul prevede și creșteri de taxe și impozite:
TVA: creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);
– creștere accize cu 10%;
– impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
– creștere impozit pe dividende și profit la 16%
– creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)
– taxare Ecologică (jalon PNRR)
– creștere valorii pentru taxa de rovignetă
„Adevărul” a discutat cu profesorul Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai, despre cât de oportună este creșterea de taxe și impozite și care sunt alte metode de reducere a deficitului bugetar.
Adevărul: Din ultimele evoluții pe scena politică, se pare că nu se va putea fără austeritate. Cum credeți că ar trebui aceasta împărțită?
Radu Nechita: Păi austeritatea va fi făcută reducând componentele non-necesare ale statului. Soluția este austeritate, dar nu tăind câte 25% de la fiecare, cum au făcut alții mai demult, ci reducând cu 25% numărul de agenții și de județe și de primării și de așa mai departe. Așa se face austeritate.
Aici este o problemă, în sensul că strategia dumneavoastră necesită analize foarte bine făcute, iar acest lucru consumă timp, iar deficitul bugetar trebuie rezolvat urgent.
Da, ei au nevoie de bani urgent și acesta e motivul pentru care aceste schimbări se fac având în vedere obiective pe termen scurt, mediu și lung. Noi trebuie să înțelegem că am ajuns aici pentru că totul a fost ultra-centralizat și monopolist, pentru că nu a fost destulă concurență, pentru că politicul este prezent în domenii în care n-ar trebui să fie.
Și atunci primul pas e să scoatem politicul, statul, guvernul politicienii din domeniile în care n-au ce să caute. N-are ce să caute statul în transporturile aeriene, Taromul trebuie privatizat; n-are ce sa caute în televiziune, n-are ce sa caute în presă, n-are ce caute în Poștă, în producția de energie electrică. În toate aceste domenii, în tot ce înseamnă activitate economică productivă, toate firmele de stat trebuie privatizate. Da, putem să concepem ideea ca statul să aibă participări minoritare. Eu n-aș fi foarte încântat de ideea, hai să privatizăm ca să lichidăm active ca să finanțăm cheltuieli curente, eu aș face privatizările prin aport de capital, prin mărire de capital privat. Deci statul să nu-și vândă participarea. Deci privatizare prin aport, prin emisiune suplimentară de acțiuni, prin diluarea participării statului, prin mărire de capital. Aceste sume obținute trebuie păstrate pentru a finanța tranziția de la pilonul 1 către pilonul 2 de pensii. Asta este o altă poveste cu creșterile de pensii din pix.
Și credeți că măsurile astea ar ajunge?
Nu, nu ajung, nu are cum să ajungă. Mai trebuie restrânse numărul de municipalități, de UAT-uri, sunt peste 3.000, ar trebui reduse la jumătate. Regula e foarte simplă, dacă tu nu reușești să strângi bani ca să-ți plătești salariile, atunci se închide primăria, se unește cu cealaltă.
Unii vor zice, „vai, o să purtăm oamenii pe drumuri”. Păi stai un pic, de ce îi porți pe drumuri? De ce nu se pot rezolva lucrurile altfel? De ce trebuie să se plimbe omul? Și dacă în America anilor 1800 și 1850 era judecătorul care se plimba prin teritorii necartografiate, nu se poate să avem un transcontainer care să se mute de ici-colo, să se plimbe funcționarul primăriei prin diverse sate? Lunea e în satul ăsta, marțea în satul celălalt, miercurea în satul celălalt și așa mai departe.
Toată lumea are telefoane, toată lumea e conectată acum, despre ce povestim. Toți au telefon mobil. Toți au.
Aceste măsuri ar lovi clientela politică, deci luarea lor ar necesita o mare cantitate de voință politică. De ce nu ar trece politicienii direct la creșterea TVA-ul și/sau a altor taxe?
Asta înseamnă austeritatea, să se înceapă cu statul care ne-a adus aici. Și atunci poate ar fi acceptată mai ușor și de cei din mediul privat. În momentul în care oamenii văd că statul reduce în termeni absoluți, nu procente din PIB și alte aiureli, cheltuielile publice la nivelul anului 2022 sau 2023, altfel vor accepta măririle de taxe și impozite.
Iarăși am să reiau niște cifre: în 2024, cheltuielile publice în România au fost cu 19 miliarde de euro mai mari decât în 2023. Repet, 19 miliarde de euro.
În 2023, creșterea cheltuitelor publice față de 2022, a fost de 39 de miliarde de euro. 39 de miliarde de euro s-au cheltuit în plus.
Cheltuielile publice din 2024 exprimate în euro sunt undeva la 140-150 de miliarde de euro, dublu față de nivelul din 2018-19.
Au dublat cheltuielile publice în 6 ani. Dacă statul român a funcționat în 2018-2019, fără să se întâmple vreo catastrofă, eu nu cred că nu se pot găsi câteva miliarde de tăiat din acele cheltuieli cu care le-au mărit.
Unele investiții se vor amâna: da, trebuie să ne schimbăm mașina, dar nu avem bani. Păi ce facem? O să o schimbăm anul viitor, amânăm anumite investiții.
Revin cu întrebarea, dacă avem nevoie de bani repede, putem rezolv astfel?
Banii intră în continuare, deci există venituri, există bani care intră în buget. Să facă bine să ia banii, aia pe care îi culeg, și să nu-i mai împrăștie cu două mâini. Să-i împrăștie numai cu una.
Deci, se pot bloca subvențiile la partide, decontări de chirii și de tot felul de privilegii, că nici măcar nu există informații centralizate despre cât primesc parlamentarii. Fiecare are sporul și sporuțul lui. Nu știm exact ce sune îi intră.
Trebuie să se termine cu aiureala asta cu pensionat la 40 sau la 45 de ani. N-ai decât să te pensionezi, dar pensia să-ți intre la 65 de ani când împlinești vârsta de pensionare, pentru faptul că ești prea bătrân să mai lucrezi, pentru că de asta primești pensia.
Unii confundă pensia, care era o metodă de a te ocupa de cei bătrâni care nu mai erau în stare să meargă la fabrică, cu renta. Deci ei nu-și votează pensie, ci rentă. La 45 de ani, tu nu primești pensie, tu primești rentă. Se dau rente pentru sportivi că au câștigat o medalie olimpică. Nimeni pe planeta asta nu dă cu banii publici în sportivi în halul acesta. Fiecare categorie, fiecare grup își votează câte un privilegiu.
Este exact conform definiției statului dată de Frederic Bastiat: „statul este acea ficțiune socială prin intermediul căreia fiecare încearcă să trăiască pe spinarea celuilalt.”
Și când ne uităm la magistrați care cumulează pensii cu alte venituri… Uitați-vă că sunt puse la înaintare pensiile de 1.000 de lei. Grosul de 80-90% din pensii sunt la nivel aproape normal, iar cele colosale reprezintă 10%-20% din total. Poți spune că au contribuit mult și e normal să primească pensii mari, dar multe dintre acele pensii s-ar putea să vină din zone în care nu prea au contribuit, că vorbim de bugetari. E câte unul care cumulează 3 sau 4 pensii. Ce contribuții a avut?
Cum vedeți ideea creșterii unor taxe și impozite?
Orice creștere de impozite în acest context este absolut scandaloasă, deoarece după ce ai dublat cheltuielile în 6 ani, să spui că nu le mai poți reduce cu 10% sau cu 5%, este o minciună. Nu este adevărat. Și nu trebuie nu știu câte analize în acest sens. Se dă ordin de sus în jos și fiecare trebuie să rezolve problema. Se oprește achiziționarea de telefoane scumpe, de mașini de teren, pentru că nu există mașină la Prefectură care să nu aibă 8 cilindri în V. Uitați-vă ce mașini își cumpără, ce telefoane își cumpără…
Uitați-vă cât personal este în primărie? Eu n-am înțeles de ce trebuia primării de sector. Eu n-am înțeles foarte bine. Există modelul ăsta cu șapte primării în Paris? Există primar al fiecărui arrondissment? Eu nu știu să existe așa ceva.
Primăria Cluj cred că are mai mulți angajați decât Armata 4-a Transilvania. Nu a crescut populația Clujului de atâtea ori.
Avem sute de angajați la tot felul de regii, companii de apă, de transport, tot felul de entități para-publice. Toate acestea au departament de contabilitate format din 10-20 de persoane, în timp ce o firmă privată cu 20 de oameni ține contabilitatea la zeci de firme. Nu există „nu se poate”. Adică la halul de risipă care se face, nu cred că nu se poate.
Degeaba spui că pensionarii merită pensii, pensiile sunt plătite de cei care sunt în activitate acum. O să spuneți: „ei au contribuit”. Da, au contribuit! Așa e, e ca și cum și-ar fi băgat banii în foc. Pentru că asta înseamnă pilonul 1. Dacă vrei sistem bazat pe contributivitate, atunci înseamnă că tu ca sindicalist trebuie să militezi pentru transformarea pilonului 1 în pilonul 2. Și atunci ai rezolvat problema cu pensia bazată pe contributivitate.
Atunci, exact banii pe care i-ai introdus în sistem, ți se acumulează în fond. Sistemul de acum n-are nimic de a face cu contributivitatea. Pensia ta depinde de pixul ministrului care va fi atunci când o să ieși tu la pensie și…pentru că pixul ăla nu poate să schimbe cu totul realitatea, pensia va depinde și de câți contribuabili vor fi. Ori vin vremuri foarte grele pentru sistemul de pensii. Generația mea iese la pensie și din urmă sunt foarte puțini care vor plăti.
Deci cei care se gândesc că vor primi o pensie de la pilonul 1 în funcție de cât au contribuit, trăiesc într-o iluzie pe care eu mă străduiesc să o denunț de vreo 20-25 de ani.
Deci revenind, intră bani cu fiecare achiziție pe care o facem cu bon fiscal. În 14, 15, 16 se plătesc salariile, intră contribuții. Se fac plăți la impozitul pe profit și așa mai departe.
Deci bani intră. Nu este adevărat că nu intră. Să nu-i mai împrăștie. Nu poți umple o găleată găurită.
Dumneavoastră sunteți din principiu împotriva majorării de taxe și impozite, sau credeți că asta va duce și la evaziune fiscală și, de fapt, la scăderea încasărilor?
Eu cred că într-o țară cu o economie aflată pe marginea recesiunii, creșterea taxelor și impozitelor este exact ghiontul necesar ca s-o împingi în recesiune. Și e o problemă de corectitudine. Nu poți să vii și să iei impozite tot de la cei care plătesc impozite, având în vedere că, atenție, se face evaziune fiscală de mai multe feluri.
Evaziunea fiscală e de mai multă feluri. Nu toate evaziunile fiscale sunt egale între ele. Avem evaziunea fiscală de supraviețuire și aproape la limita legitimei apărări: micul întreprinzător care-i călcat tot la două săptămâni de diverse organe de control. În momentul în care ți-au intrat în firmă, ei au target de amenzi. Asta este o altă chestie absolut scandaloasă. Și știi că va trebui să plătești ceva. Ceva vei plăti. Și atunci tu ce faci? Tu trebuie să plătești amenda. Se plătește cu chitanță, să zic așa, se plătește oficial, dar există şi posibilitatea de negociere, că amenda poate fi mai mare sau mai mică. Și în anumite situații se plătesc și altfel de contribuții, ca să zic așa, nemarcate, neînregistrate în contabilitate. Și tu ca să poți să plătești taxa de protecție organului care vine să te controleze, n-ai încotro, va trebui să faci evaziune fiscală. Deci asta este o formă de evaziune fiscală. Mai este evaziunea fiscală cu sprijin politic. Despre asta povestim aici. Acest lucru nu se face fără sprijin politic, instituțional de la cel mai înalt nivel. La fel cum nu poți da fără sprijin politic țeapa Nordis sau FNI, sau Caritas, sau Bancorex sau ce falimente bancare mai vreți.
