„Nu am căutat poziția de ministru, am venit cu un angajament pentru un mandat, lăsând lucruri dragi și importante la Cluj-Napoca, invitat fiind să ajut într-o situație complicată pentru țară. Așadar, la sfârșitul primului mandat îmi doream și eram pregătit să revin la Cluj-Napoca. Acest al doilea mandat a venit tot necăutat, ca o datorie legată de faptul că noua Coaliție a asumat Raportul QX ca reformă majoră în educație-cercetare și, evident, ca autor, probabil că sunt cel mai indicat să-l implementez. Nu în ultimul rând, ca în primul mandat, la invitația premierului și a PNL, m-am simțit obligat să contribui la înfruntarea crizei prin care trece țara și, în plus, am văzut acum și o fereastră de oportunitate rară de normalizare a unor lucruri care trenează de prea mult timp în sistemul nostru de educație-cercetare”, spune, marți seara, într-o postare pe Facebook Daniel David.
„Nu credeam că poate fi o situație mai complicată decât cea din primul mandat, mai ales că aspectul de instabilitate politică a fost soluționat. Așadar, eram optimist, în timp ce lucram la Programul de Guvernare pentru educație-cercetare (2025 – 2028). Optimismul s-a transformat acum într-un realism îngrijorat, când am văzut deciziile economico-financiare asupra educației-cercetării. Da, țara este în criză, iar dacă nu facem ceea ce este corect, atunci ne vom bloca”, adaugă ministrul Educației.
„În componenta academică (educație-cercetare) acestea se bazează pe Raportul QX. Aspectele operaționale vor fi discutate cu experții în domeniu și cu actorii din ecosistemul de educație-cercetarea. Nu am emoții aici că vom găsi împreună cele mai bune soluții și chiar dacă pe alocuri vor fi dezbateri mai încinse, în final vom avea soluții larg acceptate în sistem, care îl vor moderniza major, spre bine oamenilor din educație-cercetare și al societății în general”, explică Daniel David.
El a făcut precizări legate și de componenta economico-financiară: „Pe termen imediat, mesajul meu este că nu avem oameni de disponibilizat în educație-cercetare – asta înseamnă că nu vom opri contracte de muncă în vigoare și nu vom modifica salarii. Pe termen mediu, în legea salarizării unitare trebuie ca punctul de start în salarizarea în educație sa fie salariul mediu brut pentru debutant, iar pozițiile de CSII/CSI să fie tratate similar cu pozițiile de conf./prof. – acest lucru a fost de altfel deja angajat în timpul grevelor din 2023, a fost prins în diverse norme legale și unele chiar în Programul de Guvernare, președintele vorbind chiar la instalare de . Pe termen lung, trebuie să țintim atingerea, cel târziu până în 2030, a 1% din PIB pentru cercetare și a 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație”.
Creșterea spectaculoasă a burselor din ultimii ani nu poate să fie susținută, arată ministrul: „Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forțele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse. Dar, mai important, sincer și direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem! Spre exemplu, trebuie să înțelegem că cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum spre 7 miliarde de RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară”.
El spune că urmează să fie păstrate doar două categorii de burse. „Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm și bursele pentru mame minore, în aceeași logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9. După reorganizarea olimpiadelor/concursurilor, voi crește premiile obținute pentru câștigători”.
Bursele se vor acorda doar pentru timpul în care elevii se află la școală, adică în procesul educațional.
Bursele sociale vor trebui să fie acordate prin instituțiile autorităților locale de asistență socială, după o metodologie inițiată de Ministerul Educației și Cercetării, profesorii și Ministerul Educației și Cercetării trebuind să se ocupe de educație.
„Norma didactică. Voi propune ca valorile stabilite prin lege să poată să fie crescute cu maximum 2 ore, printr-o metodologie a ministerului, în funcție de diverse criterii (ex.:cât de fragmentată este norma, mediul de lucru, vechimea, numărul de copii cu CES din clasă etc.), pe care le voi discuta și cu partenerii de dialog social. Degrevările pentru vechime se vor putea face din timpul nedidactic al normei. Degrevările pentru funcțiile de conducere vor fi în jur de 30%, diferențiat în funcție responsabilități, și trebuie să fie, de regulă, incompatibile cu plata cu ora. Plata cu ora se raportează la timpul de lucru total (40 de ore pe săptămână), astfel încât valoarea unei ore la plata cu ora să nu depășească valoarea unei ore din normă. În învățământul superior, limita de 16 ore echivalente va deveni 18, pentru a ajuta universitățile să se înscrie în bugetul alocat”, transmite ministrul Educației.
El mai spune că se vor mări, în limite psihopedagogice și administrative, numărul minim și maxim de elevi într-o clasă. De asemenea, pentru a încuraja și o reformă a învățământului rural, se va mări numărul de elevi de la care o unitate educațională poate avea personalitate juridică.
„Eu sunt pregătit să fiu acum un ministru de sacrificiu, dispus să ducă și criticile ticăloase (făcute să ne destabilizeze sistemul sau țara) și pe cele justificate (politic și uman), de dragul binelui nostru comun pe termen mediu-lung! Nu vă invit la același lucru, ci doar sper să fim cât mai mulți parte din soluții, nu din probleme. Nu cred că un om rezonabil nu înțelege rațional că modificările sunt rezonabile în situații de criză (unele erau necesare chiar în situație de normalitate). Pot înțelege însă ca psiholog că, emoțional, nu ai cum să fii mulțumit de măsuri de criză”, susține Daniel David.
El spune că, la modul real, dar cu mesaj simbolic, va renunța lunar la 25% din salariul de la minister, pentru a redirecționa banii spre 2 burse de merit și 7 sociale.
