Referitor la imaginile recente cu căderi de grindină, ministrul a afirmat că zonele afectate nu se află în raza de acoperire a sistemului, iar în prezent nu există un studiu de impact asupra mediului, ceea ce a dus la suspendarea temporară a funcționării sistemului, decizie contestată, dar considerată necesară de ministru.
Deși sistemul a funcționat anul trecut, grindina a afectat aproximativ 35.000 de hectare de teren, în condițiile unor precipitații medii de 110 litri pe metru pătrat. România are în total circa 9 milioane de hectare de teren arabil, însă sistemul antigrindină acoperă doar aproximativ 1,8 milioane de hectare, ceea ce nu este suficient pentru protejarea culturilor.
Decizia de a centraliza sistemul în cadrul statului, susținută de Barbu ca o măsură de eficientizare, a atras critici din partea fermierilor și a experților, care avertizează că această blocare a intervențiilor antigrindină poate provoca pagube uriașe în agricultură și poate pune în pericol securitatea alimentară și economică a țării. În lipsa protecției antigrindină, culturile sunt expuse grindinei, iar pierderile estimate până acum se ridică la sute de milioane de euro. Mai mult, trecerea totală a responsabilității către stat ar putea crește costurile de operare cu până la 40%, pe fondul birocrației și întârzierilor.
Fermierii cer urgent reluarea intervențiilor și o implicare concretă a autorităților pentru protejarea agriculturii naționale, în contextul în care sistemul antigrindină rămâne blocat în plin sezon agricol, iar efectele fenomenelor meteorologice extreme continuă să afecteze semnificativ producția.
