Proiectul de act normativ a fost publicat zilele trecute, în procedura de transparență decizională, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Proiectul de ordonanță de urgență prevede introducerea unui nou articol în Codul Penal, cu titlul „Participarea la activități interzise” care prevede următoarele:
„Exercitarea unei funcții sau prestarea unui serviciu în sectorul privat care presupune desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, ori desfășurarea de activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român, de către cadre militare, soldați sau gradați profesioniști, polițiști sau polițiști de penitenciare, în activitate sau în rezervă, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în proiectul ordonanței de urgență.
Practic, actul normativ publicat de MAI dispune completarea golurilor din legislație care le-au permis recent angajaților din MApN și MAI să-și ia concedii „fără plată” și să acționeze în paralel ca mercenari în Congo, în armata privată a lui Horațiu Potra, fără a demisiona din structurile de forță ale statului român.
„Întrucât personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate”, se arată în proiectul de ordonanță.
„Cadrelor militare în activitate le este interzis să exercite o funcție sau să presteze un serviciu în sectorul privat care să presupună desfășurarea de activități cu caracter militar ori de securitate privată, în zone de conflict armat, precum și să desfășoare activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru societăți sau companii militare ori de securitate private prezente în zone de conflict armat, cu excepția celor încredințate de autoritățile statului român”, se arată în proiectul de act normativ.
În plus, „întrucât personalul militar și polițienesc activ are pregătire specială în utilizarea armelor, tacticilor de luptă și de intervenție, iar posibilitatea de a opera fără supraveghere într-un mediu de conflict poate duce la transferul cunoștințelor și experienței acumulate în serviciul statului român în beneficiul societăților militare private sau chiar teroriste, mai ales în cazul în care aceștia devin instructori sau combatanți pentru grupuri implicate în conflicte armate”, mai precizează proiectul de ordonanță.
Ordonanța ar putea fi atacată la CCR, pentru că pare a fi o limitare a dreptului la muncă. Potrivit art. 53 din Constituție, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți se poate face doar prin lege. Adică adoptată de Parlament, nu de legiuitorul delegat.
„(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.
