Astfel, afirmă specialiştii, opioidele, cum ar fi heroina sau fentanilul, pot conduce rapid la insuficienţă respiratorie letală, în special în caz de supradoză, iar stimulentele precum cocaina şi metamfetamina pot cauza infarct miocardic, hipertensiune severă şi aritmii chiar şi la persoane tinere fără antecedente cardiace.
Mai mult, utilizarea frecventă a seringilor contaminate este asociată cu un risc crescut de transmitere a bolilor infecţioase, în special HIV, hepatită B şi C, afectând nu doar consumatorul, ci şi sănătatea publică în ansamblu.
“În plan psihologic, consumul regulat de droguri este strâns legat de dezvoltarea dependenţei, caracterizată prin pierderea controlului, toleranţă crescută şi sevraj. Dependenţa nu este o lipsă de voinţă, ci o alterare a structurilor neuronale, care răpeşte libertatea de alegere şi capacitatea de autocontrol a individului. Consumul de droguri afectează profund şi sănătatea mintală. Studiile demonstrează o legătură bidirecţională între consumul de substanţe şi tulburările psihice, astfel consumul de droguri poate declanşa sau agrava tulburări mintale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de stres post-traumatic (PTSD) şi schizofrenia, în special la persoanele cu vulnerabilităţi genetice sau expuse la traume”, susţine INSP.
Potrivit sursei citate, o societate în care consumul este tolerat devine mai fragilă: cresc ratele criminalităţii, ale abandonului şcolar, ale violenţei domestice şi ale accidentelor rutiere.
La nivel individual, persoanele afectate se confruntă frecvent cu marginalizare, pierderea locului de muncă, destrămarea relaţiilor familiale şi excluziunea din comunitate/izolarea socială, iar la nivel macro impactul economic este semnificativ, reflectat în costuri indirecte pentru sistemul sanitar, justiţie, asistenţă socială şi pierderi de productivitate.
“Fie că eşti părinte, profesor, elev, prieten sau coleg poţi contribui la reducerea riscurilor, la promovarea unui stil de viaţă sănătos şi la salvarea unor vieţi. Prin informare corectă, susţinere empatică şi implicare activă, fiecare dintre noi poate deveni parte din soluţie. Prevenţia, educaţia şi accesul la servicii de tratament bazate pe dovezi ştiinţifice sunt esenţiale pentru limitarea acestui fenomen în creştere”, mai susţine aceeaşi sursă.
