Procedura de desemnare a noului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a fost declanşată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), într-un context care a generat reacţii critice din partea unor organizaţii civice. Asociaţia Declic a anunţat public că va contesta decizia în instanţă, acuzând grăbirea procedurii cu încălcarea Legii privind Statutul Judecătorilor şi procurorilor şi susţinând că Savonea este unul dintre judecătorii care au decredibilizat sistemul de justiţie.
Comunitatea Declic a anunţat că va contesta în instanţă procedura de numire a Liei Savonea în funcţia de preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după ce aproape 69.000 de cetăţeni au semnat petiţia „Nu mai promovaţi judecători toxici”.
Declic susţine că numirea Liei Savonea ridică semne de întrebare privind integritatea sistemului de justiţie şi a fost făcută cu încălcarea articolului 142 din Legea 303/2022 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor concform căruia procedura de desemnare a unui nou preşedinte poate începe cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului aflat în curs. De asemene, în opinia Declic, Lia Savonea este unul dintre judecătorii care, în ultimii ani, au contribuit la decredibilizarea justiţiei, atât prin decizii controversate, cât şi prin relaţii strânse cu politicieni.
CSM a precizat, însă, că iniţierea procesului de selecţie înainte de limita de 60 de zile prevăzută de lege este justificată de calendarul sistemului judiciar şi de necesitatea desfăşurării unei proceduri corecte, în afara vacanţei judiciare, care are loc în perioada 15 august – 1 septembrie,în care o parte dintre membrii Secţiei pentru judecători nu ar fi prezenţi.
Mandatul Corinei Corbu în funcţia de preşedinte al ÎCCJ expiră pe 14 septembrie 2025, iar judecătoarea Lia Savonea a fost singura candidata, depunând un proiect de management şi susţinând un interviu în faţa Secţiei pentru judecători a CSM, care are competenţă exclusivă în selecţie. Ea a fost validată cu un vot de 9-1. Preşedintele României semnează ulterior decretul de numire, el neavând posibilitatea de a influenţa sau modifica decizia CSM.
Argumentul invocat de Declic – şi anume că procedura a fost declanşată prea devreme – a fost deja analizat în instanţă în cazuri anterioare. În 2019, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a formulat o acţiune similară, în contextul desemnării Corinei Corbu în funcţia de preşedinte al ÎCCJ. Curtea de Apel Craiova (Sentinţa nr. 395/2019) şi ulterior Înalta Curte (Decizia nr. 6464/2020) au respins acţiunea ca neîntemeiată.
Judecătorii au stabilit că termenul de 60 de zile este instituit pentru protejarea potenţialilor candidaţi şi că doar aceştia pot invoca o eventuală vătămare. Terţii, inclusiv organizaţiile civice, nu pot contesta validitatea procedurii în lipsa unui interes direct şi personal.
În actualul caz, nu se înregistrează o astfel de situaţie, aceea ca vreo persoană să reclme că a fost împiedicată să se înscrie din cauza calendarului adoptat de CSM. În lipsa unei vătămări reale şi concrete, contestaţia Declic riscă să fie respinsă pentru lipsă de interes procesual, conform jurisprudenţei existente, afirmă surse judiciare.
Mai mult, afirmaţia Declic conform căreia ”CSM a declanşat procedura la doar câteva ore după anunţarea câştigătorului alegerilor prezidenţiale, cu aproape trei luni mai devreme decât termenul legal”, care sugerează o eventuală implicare a preşedintelui în această procedură nu se susţine din punct de vedere constituţional, preşedintele României neavând nicio atribuţie în selecţia preşedintelui ÎCCJ. Preşedintele doar semnează decretul de numire.
Potrivit unor surse judiciare, mesajul public transmis de Declic, care invocă presupuse conexiuni politice şi antecedente legate de numele Liei Savonea, actual judecător în funcţie, nu se sprijină pe argumente juridice concrete, ci mai degrabă pe o retorică militantă, care nu are un impact legal.
