Preşedintele UDMR Kelemen Hunor susţine că premierul Ilie Bolojan ”se va atinge”, în planul de reformă bugetară, şi de subvenţiile pentru partidele politice. Kelemen Hunor este de părere că partidele trebuie să primească în continuare bani publici, însă transparent şi ”în limitele bunului-simţ”. Liderul formaţiunii maghiare atrage atenţia că, în lipsa subvenţiei de la stat, partidele politice vor fi tentate să primească finanţări ilegale. ”Dacă nu există o astfel de investiţie în partide, atunci corupţia va reveni şi în această zonă”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV.
De asemenea, liderul UDMR s-a arătat de acord cu reducerea numărului de parlamentari, însă nu la 300, cum a stabilit referendumul declanşat de Traian Băsescu în 2009.
”Era un referendum populist-demagog. De ce nu 280? De ce nu 320? Dacă punea Băsescu să fie trei parlamentari doar, şi asta ar fi trecut prin votul cetăţenilor”, este de părere Kelemen Hunor.
Insider politic: De ce nu v-aţi atins şi de banii pentru partidele politice?
Kelemen Hunor: Se va atinge, cum să nu?
Insider politic: Nu scrie în programul de guvernare.
Kelemen Hunor: Veţi vedea. Aşteptaţi, se va atinge, da.
Insider politic: Cât tăiaţi de la partidele politice?
Kelemen Hunor: Nu ştiu, va spune Ilie Bolojan, dar se va atinge.
Insider politic: Deci sigur nu vor mai rămâne sumele acestea imense pe care le-au încasat partidele politice de la stat până acum?
Kelemen Hunor: În 2024 era an electoral. În rest, eu permanent am militat, cum se face în foarte multe ţări din lumea occidentală, să fie o subvenţie pentru partide, pentru funcţionare. Dar trebuie să stabileşti exact criteriile transparenţei şi pe ce se pot cheltui aceşti bani. De ce spun acest lucru? Ca să nu umble partidele după bani în altă parte.
Insider politic: La oameni de afaceri, ca apoi să întoarcă banii prin contracte cu statul.
Kelemen Hunor: Deci trebuie să asiguri şi pentru conducători, şi pentru partide, în limitele bunului simţ, o independenţă. Că, altfel, se va întâmpla ce s-a întâmplat înainte. Şi nu e bine. Nu vreau să vorbesc cum a fost, dar dacă nu există o astfel de investiţie în partide, în cei care au obţinut voturile oamenilor, nu altcineva, atunci corupţia va reveni şi în această zonă, în această parte. Deci dacă vrei un om politic autonom, independent, care nu depinde de fel de fel de aranjamente, atunci e o soluţie. Aşa se face peste tot, dar, vă spun, în limitele bunului simţ. Se va tăia, veţi vedea.
Insider politic: Susţineţi şi reducerea numărului de parlamentari?
Kelemen Hunor: Se va reduce natural, dacă mergem pe recensământul din 2021. Trebuie văzută legislaţia.
Insider politic: Numărul de parlamentari e corelat cu populaţia.
Kelemen Hunor: Reducerea la 300, cum voia Băsescu, prin acel referendum, care era un referendum populist-demagog, fiindcă el a cuplat cu nişte alegeri…
Insider politic: Cu alegerile prezidenţiale din 2009.
Kelemen Hunor: Da, când era şi chestiunea lui cu suspendarea, după suspendare, mă rog. Şi a stabilit arbitrar 300. De ce nu 280? De ce nu 320? Deci a fost o chestie aruncată aşa, dacă punea Băsescu să fie trei parlamentari doar, şi asta ar fi trecut prin votul cetăţenilor. Şi, da, trebuie regândit sistemul politic românesc, construcţia instituţională, dar ar trebui regândit cu cap şi prin amendarea Constituţiei. Deci, ok, eu sunt de acord, dar nu aşa, că a fost aruncat atunci, în acel moment, cu multă emoţie şi fără o gândire, fără o analiză. Nici măcar cum se va împărţi între cele două Camere, că nu poţi să te atingi de cele două Camere fără amendarea Constituţiei. Deci se poate discuta, dar trebuie o discuţie raţională, că dacă mergem doar aşa, visceral, să omorâm, atunci lumea o să voteze şi împotriva impozitelor. Sau faci un referendum, spui: ”Domnule, avem nevoie de Parlament sau nu? Nu!”. Şi ne întoarcem la o altă formulă de guvernare.
În 2009, preşedintele Traian Băsescu a declanşat un referendum consultativ pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la Parlament unicameral. Referendumul a fost organizat simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, competiţie care i-a propulsat în finală pe Traian Băsescu şi pe Mircea Geoană. Aproape 90% din voturile valabil exprimate au fost în favoarea unui Parlament cu 300 de parlamentari. Însă, după scrutinul prezidenţial, majoritatea parlamentară nu a mai pus în practică dorinţa populară, deşi PDL, partidul aflat în parteneriat cu preşedintele Traian Băsescu, a fost la putere până în 2012. Ulterior, toate partidele care au ajuns la guvernare au ignorat referendumul din 2009.
În luna aprilie, Ilie Bolojan, pe atunci preşedinte interimar al României, a susţinut reducerea numărului de parlamentari pentru a economisi bani la bugetul de stat. ”În jurul unui număr de 300”, spunea Ilie Bolojan, ajuns, între timp, prim-ministru.
”Reducem cheltuielile, dar prima dată le reducem în lumea politică. Eu cred, de exemplu, că reducerea numărului de parlamentari este o chestiune corectă şi cinstită din toate punctele de vedere. În jurul unui număr de 300, pentru că trebuie gândit şi minorităţile să aibă o reprezentare. Nu numărul este problema, dar reducerea se poate face”, declara Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Prima TV.
