Prin urmare, atunci când cancelarul Friedrich Merz a apucat mâna președintelui Emmanuel Macron pe treptele palatului Élysée la începutul lunii mai – o strângere de mână lungă, caldă și însoțită de aplauze – nu a fost doar o ședință foto, conform CNN.
A fost cel mai clar semn de până acum că cea mai importantă alianță a Europei era din nou în mișcare. După câțiva ani de stinghereală și frustrare sub Olaf Scholz, motorul franco-german zumzăie din nou și are un nume nou: Merzcron.
De la alegerea lui Merz, cei doi s-au întâlnit de mai multe ori – în special săptămâna aceasta cu alți lideri NATO la Haga și din nou la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.
Agenda lor comună: să conducă răspunsul Uniunii Europene în materie de securitate, Ucraina și incertitudinile erei Trump și să modeleze rolul Europei pe scena globală.
CNN a discutat cu doi stâlpi ai parteneriatului franco-german – fostul președinte francez Francois Hollande, care a lucrat îndeaproape cu Merkel, și Wolfgang Ischinger, fost secretar de stat adjunct al Germaniei, descris cândva drept cel mai conectat fost diplomat al Europei – pentru a evalua semnificația acestuia pentru Europa și pentru lume.
Lideri care „iubesc interacțiunea”
Sub conducerea lui Scholz, fostul cancelar german, axa Berlin-Paris a devenit tensionată, lucru remarcat atât de Ischinger, cât și de Hollande.
Stefan Seidendorf, director la Institutul Franco-German din Ludwigsburg, Germania, a declarat că Scholz a petrecut atât de mult timp făcându-și „temele interne” încât nu a putut niciodată să se concentreze pe deplin asupra Europei.
Coaliția tripartită pe care a condus-o a fost asaltată de lupte interne pe teme interne și europene și s-a prăbușit în cele din urmă în noiembrie anul trecut, declanșând alegeri anticipate.
O de miercuri, Macron și Merz și-au expus viziunea într-un articol de opinie comun în Financial Times.
„În aceste vremuri de încercare, Germania și Franța – împreună cu prietenii și aliații noștri europeni și transatlantici – rămân unite și puternice, pentru a apăra valorile noastre comune, precum și libertatea și securitatea cetățenilor noștri”, au scris ei.
Aceștia au prezentat planuri de creștere a cheltuielilor pentru apărare – cu scopul de a atinge 3,5% din PIB în investiții militare de bază – și de aprofundare a cooperării dintre NATO și UE, făcând apel la o Europă mai puternică, mai suverană, care să nu mai depindă de alții pentru securitatea sa. Aceștia s-au angajat să se asigure că Ucraina va deveni „prosperă, robustă și sigură” și au avertizat că stabilitatea europeană pentru deceniile următoare este în joc.
Semnele arată că puternica alianță „Mercron” sau «Merkozy», portmantee derivate din numele fostului cancelar german Angela Merkel, al lui Macron și al predecesorului său Nicholas Sarkozy, evoluează spre un „Merzcron” la fel de influent.
Summitul de două zile al Consiliului European de la Bruxelles, imediat după reuniunea G7 din Canada și summitul liderilor NATO de la Haga, a fost primul din mandatul de cancelar al lui Merz – și se aștepta să fie o nouă demonstrație a cât de puternică poate fi această uniune, în ciuda diferențelor cu privire la anumite aspecte.
Cu toate acestea, au existat și unele probleme interpersonale în joc. „A fost dificil pentru Macron să se înțeleagă cu acest german foarte protestant, nordic, nu foarte emotiv, nu în marile simboluri ale conducerii politice”, a declarat Siedendorf pentru CNN într-un interviu telefonic.
El a adăugat că același lucru a fost valabil și pentru Scholz, „căruia i-a fost dificil să se înțeleagă cu acest președinte francez care trăiește în palatul Élysée, cu tot aurul și strălucirea și ceremonia”.
Dar nici prietenia dintre Macron și Merz nu era un dat, având în vedere stilurile lor diferite. Macron, 47 de ani, este jupiterian și teatral, salutat de unii ca un vizionar, respins de alții ca un narcisist. Merz, 69 de ani, este impulsiv, irascibil sub presiune și, ocazional, înclină spre fanfaronadă populistă.
Acestea fiind spuse, Ischinger a afirmat că ambii lideri „s-au întâlnit destul de ușor – și au reușit să se adune”. Vorbind despre trăsăturile lor de caracter comune, el a spus că “iubesc interacțiunea. Le plac întrebările dificile. Aceștia doi au un mod de a se înțelege reciproc – sunt deschiși”.
Recenta lor vizită la Kiev, alături de liderii britanic și polonez Keir Starmer și Donald Tusk, „a fost un simbol al unui nou tip de reuniune hotărâtă a marilor puteri europene pentru a face progrese”, a declarat Ischinger.
Parisul a fost mult timp mai agresiv decât Berlinul în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina. Macron a fost un susținător puternic al prezenței trupelor la sol în această țară și a permis Ucrainei să tragă cu rachete cu rază lungă de acțiune fabricate în Franța până în Rusia.
Cu toate acestea, a declarat Hollande, „am văzut că poziția lui Merz este puțin diferită de cea a predecesorului său… inclusiv în ceea ce privește livrarea de rachete capabile să atingă teritoriul rus”.
De la preluarea mandatului, Merz l-a primit la Berlin pe președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, și a prezentat un nou pachet de 5 miliarde de dolari pentru Ucraina, care include cooperarea comună în dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune capabile să fie lansate adânc în Rusia, dintre care unele ar putea fi online până la sfârșitul anului.
„Acum suntem într-o unitate perfectă”, a spus Ischinger despre alinierea franco-germană privind Ucraina.
Neliniștea Rusiei față de o abordare franco-germană mai coordonată a Ucrainei începe deja să se vadă.
Vestea vizitei efectuate luna trecută la Kiev de Merz și Macron a fost însoțită de publicarea unei fotografii realizate înaintea unei întâlniri între cei doi. Pe masă era așezat un șervețel alb
Prezența sa a stârnit un zvon online, amplificat de oficialii Kremlinului și ulterior urmărit până la conturile pro-ruse, care susținea în mod fals că șervețelul mototolit – pe care Macron l-a luat și l-a băgat în buzunar – era o pungă de cocaină.
Élysée a replicat spunând că “atunci când unitatea europeană devine incomodă, dezinformarea merge atât de departe încât să facă un simplu șervețel să pară droguri. Această știre falsă este răspândită de dușmanii Franței, atât în străinătate, cât și în țară”.
Revenirea președintelui american Donald Trump la Casa Albă a impus, de asemenea, o nouă aliniere între forțele europene, în special în ceea ce privește securitatea Europei.
Insistența administrației Trump că Europa ar trebui să facă mai mult pentru a se apăra a declanșat această schimbare, a explicat Hollande, spunând că “a forțat Franța și Germania să colaboreze pe plan diplomatic și militar, în timp ce, până atunci, principala lor aliniere a fost pe probleme monetare.
“Astăzi există o responsabilitate comună. Germania trebuie să facă mai mult pentru apărarea sa, iar Franța trebuie să fie dispusă să împărtășească o serie de propuneri și inițiative – inclusiv în domeniul apărării – cu Germania”, spune Hollande.
Înainte chiar de a prelua oficial funcția, Merz a reușit să promoveze reforma frânei constituționale a datoriei Germaniei pentru a debloca peste o jumătate de trilion de dolari în cheltuieli pentru apărare. De asemenea, el s-a angajat să creeze cea mai mare armată din Europa. Ambele reprezintă o schimbare majoră pentru Germania.
Anterior, a sugerat Hollande, aceste mișcări ar fi fost greu de suportat pentru Franța.
“Obișnuiam să fim foarte reticenți cu privire la reînarmarea Germaniei. Aceasta a fost o problemă sensibilă din punct de vedere politic după război. Dar astăzi, nimeni în Franța nu se teme de reînarmarea germană – o salutăm”, a spus el.
Macron și Merz par, de asemenea, să fi adoptat o abordare similară în relația cu Trump. Ambii au avut întâlniri efuzive și pozitive în Biroul Oval cu un președinte care nu a fost întotdeauna atât de primitor cu liderii vizitatori.
Parisul și Berlinul încearcă, de asemenea, să reînvie „Triunghiul Weimar”, vechi de decenii. Înființat după reunificarea Germaniei în 1991, acesta avea drept scop să aducă Polonia mai adânc în sânul Europei, condusă de Germania și Franța.
Ischinger consideră că ponderea relativă a Uniunii Europene s-a deplasat spre est din cauza războiului din Ucraina, ceea ce înseamnă că Varșovia, acum mai mult ca niciodată, trebuie să fie un aliat vital pentru Paris și Berlin. „Armonia (dintre Franța și Germania) este esențială, dar nu este suficientă”, a spus el.
“Centrul de greutate al bunei și vechii Uniuni Europene era undeva între Franța și Germania. Dar astăzi, aproape jumătate dintre membri se află la est de Germania”, a adăugat el, iar acordarea unui cuvânt mai greu de spus Poloniei este cea mai bună modalitate de a uni continentul.
Și această schimbare este deja în curs de desfășurare. Pe lângă participarea la deplasarea de la Kiev, Tusk s-a trezit direct implicat în discuțiile europene cu Trump, în timp ce președintele american a încercat să negocieze încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina.
Statutul Poloniei de economie cu cea mai rapidă creștere din Europa, angajamentul său față de cheltuielile de apărare ale NATO – cu mult peste cele ale altor state membre, de 4,2 % din PIB în 2024, estimat să crească la 4,7 % în acest an – și poziția sa geografică la granița cu Rusia, Ucraina și Belarus, au făcut din această națiune un punct de legătură cheie pentru continent.
Cu toate acestea, pentru Hollande, “Europa avansează numai atunci când Franța și Germania vorbesc cu o singură voce și trag în aceeași direcție. Numai atunci mașina europeană poate funcționa corect”.
Ischinger a adăugat: „Dacă cooperarea franco-germană funcționează bine, aveți o condiție prealabilă perfectă pentru a pune în mișcare întreaga Uniune Europeană, pentru a merge înainte.”
Pentru moment, motorul „Merzcron” este pornit și, dacă își menține ritmul, ar putea pune în mișcare restul Europei.
