Grupul OPEC+, cel mai mare consorţiu de producători de petrol din lume, intenţionează să anunţe o nouă majorare semnificativă a producţiei, cu 411.000 de barili pe zi (bpd), în luna august, potrivit unor patru delegaţi ai grupului, citaţi de Reuters.
Dacă va fi aprobată, această creştere va duce majorarea totală a ofertei OPEC+ în 2025 la 1,78 milioane bpd, echivalentul a peste 1,5% din cererea globală. Cu toate acestea, nu toate creşterile convenite până acum au fost implementate integral, deoarece unii membri compensează supraproducţia anterioară, iar alţii au nevoie de timp pentru a-şi reactiva capacităţile.
OPEC+ a făcut o schimbare radicală de strategie în acest an, după ani întregi de reduceri de producţie cumulate de peste 5 milioane bpd.
Începând din aprilie, opt membri (inclusiv Arabia Saudită, Rusia, Kuweit, Irak, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan, Oman şi Algeria) au început să renunţe treptat la ultima reducere de 2,2 milioane bpd, accelerând creşterile pentru mai, iunie şi iulie – în ciuda presiunii suplimentare asupra preţurilor.
Această pivotare a fost parţial determinată de tensiuni interne, după ce Kazahstanul a depăşit cu mult ţinta de producţie, provocând nemulţumirea membrilor care respectau acordul. Totodată, OPEC+ încearcă să recupereze cotă de piaţă pierdută în perioada reducerilor, când producători rivali, precum SUA, şi-au majorat producţia.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că OPEC+ se aşteaptă la o creştere a cererii globale de petrol în perioada verii, sugerând că grupul ar putea continua cu aceste creşteri accelerate.
Grupul celor opt se va reuni pe 6 iulie, iar analiştii de la Energy Aspects şi RBC Capital Markets estimează că decizia de creştere cu 411.000 bpd în august va fi aprobată. Totuşi, două surse familiare cu discuţiile din interiorul OPEC+ au declarat că se discută inclusiv o majorare mai mare de 411.000 bpd, deşi nu este clar dacă există consens între toţi membrii.
Un factor complicat îl constituie posibilul revenire a exporturilor iraniene după încetarea focului dintre Iran şi Israel. Deşi preşedintele american Donald Trump a reiterat politica de “presiune maximă” asupra Teheranului, el a sugerat o posibilă relaxare a aplicării sancţiunilor pentru a sprijini redresarea economică a Iranului.
Preţul petrolului a cunoscut fluctuaţii mari: a atins un maxim de 5 luni, peste 81 de dolari pe baril, pe 23 iunie, după atacul SUA asupra instalaţiilor nucleare iraniene, dar a scăzut apoi la 68 de dolari vineri, în urma calmării tensiunilor.
În aprilie, preţul a coborât la sub 60 de dolari – cel mai mic nivel din ultimii patru ani – după ce OPEC+ a anunţat triplarea creşterii de producţie în luna mai, iar tarifele impuse de Trump au alimentat temeri privind o încetinire globală.
Până în prezent, cei opt membri OPEC+ au anunţat sau implementat creşteri cumulate de 1,37 milioane bpd, adică 62% din reducerea de 2,2 milioane bpd pe care o inversează. Emiratele Arabe Unite au adăugat separat o creştere de 300.000 bpd, ceea ce duce totalul estimat al majorărilor la 2,5 milioane bpd.
