Deși aceste structuri pot participa în continuare la ședințele Biroului Politic Național, votul lor a devenit irelevant, fiind eliminat din procesul decizional.
Măsura a fost justificată de Ilie Bolojan prin dorința de a eficientiza procesul decizional și de a întări structura de conducere a partidului. El a declarat că noul statut va contribui la o mai bună reprezentare a organizațiilor locale și la o luare a deciziilor mai rapidă și mai clară, într-un cerc restrâns.
Decizia a generat însă reacții dure din partea societății civile. Organizațiile de Tineret și de Femei ale Blocului Național Sindical au emis un comunicat în care au criticat excluderea categoriilor reprezentative din procesul decizional, considerând această modificare un pas înapoi mascat drept modernizare. Ele au denunțat ceea ce au numit o „întoarcere în Evul Mediu”, în care doar o elită decide, iar ceilalți trebuie să accepte fără drept de replică, conform Digi24.
Criticile au venit și în contextul în care PNL, ca și alte partide, este frecvent acuzat că nu sprijină suficient promovarea femeilor și a tinerilor în funcții publice. Ema Stoica, jurnalist Digi24, a declarat că Ilie Bolojan justifică măsura prin competență, dar rămâne neclar dacă recunoaște cu adevărat valoarea profesională a colegelor din partid.
În același timp, au fost dizolvate zece organizații județene considerate neperformante, urmând ca acestea să organizeze alegeri interne. Printre județele vizate se află Covasna și Harghita, unde PNL are dificultăți tradiționale în competiția electorală cu UDMR. Alte organizații au fost evaluate în funcție de rezultatele obținute în ultimul an și jumătate, într-un context complicat de alianța cu PSD.
Ilie Bolojan a introdus și o clauză de responsabilitate: reintroducerea „demisiei de onoare” pentru liderii organizațiilor care s-au clasat pe ultimele zece locuri la alegerile locale și parlamentare. Totodată, a propus o contribuție financiară obligatorie din partea aleșilor locali, în contextul datoriilor acumulate de partid în anul precedent.
Gabriel Andronache, președintele Comisiei de Statut din PNL, a explicat că noua structură a Biroului Executiv va fi mai restrânsă: formată din președinte, patru prim-vicepreședinți, secretarul general și 19 reprezentanți regionali. Se permite și cooptarea a două personalități externe cu derogare de vechime. Noul mandat va fi limitat la doi ani.
În ciuda modificărilor majore, în cadrul ședinței nu s-a exprimat opoziție vizibilă. Potrivit Emei Stoica, deși în spațiul public unii lideri și-au exprimat rezervele, aceștia au votat în favoarea propunerilor când s-au aflat față în față cu Bolojan. Surse politice au declarat că măsurile luate de acesta ar urmări consolidarea controlului intern și evitarea fragmentării partidului în grupuri cu agende divergente.
Noua direcție imprimată de Ilie Bolojan în PNL pare să urmărească eficiența și controlul, dar riscă să alimenteze tensiuni interne și critici externe, mai ales din partea celor care privesc excluderea categoriilor-cheie ca pe un regres democratic.
