Personalitate cunoscută în străinătate, Wang Yi, un diplomat experimentat în vârstă de 71 de ani, va vizita sediul Uniunii Europene (UE) de la Bruxelles, precum şi Franţa şi Germania.
Turneul său are loc într-un moment în care Beijingul încearcă să-şi consolideze relaţiile cu Europa în confruntarea sa cu Statele Unite, unde imprevizibilul preşedintele Donald Trump descrie în mod regulat China ca fiind rivalul strategic al ţării sale.
Cu toate acestea, există în continuare divergenţe între Beijing şi Bruxelles, în special în domeniul economic. Printre acestea se numără deficitul comercial masiv în defavoarea UE (357,1 miliarde de dolari), legăturile strânse dintre Beijing şi Moscova în ciuda războiului din Ucraina, taxele suplimentare europene pe vehiculele electrice fabricate în China şi represaliile chineze împotriva coniacului francez.
„Relaţiile sino-europene sunt în faţa unor oportunităţi importante, într-un moment în care lumea se confruntă cu o accelerare a transformărilor istorice, odată cu ascensiunea îngrijorătoare a unilateralismului, a protecţionismului şi a comportamentelor hegemonice”, a declarat vineri Guo Jiakun, purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, într-o critică voalată la adresa Statelor Unite şi a războiului lor comercial.
În acest context, China şi UE trebuie să „păstreze împreună pacea şi stabilitatea mondială, să apere multilateralismul şi liberul schimb, să păstreze normele internaţionale, echitatea şi justiţia şi să se impună ca forţe stabilizatoare şi constructive într-o lume tulburată”, a subliniat el.
La Bruxelles, Wang Yi se va întâlni cu şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, pentru un „dialog strategic la nivel înalt”, potrivit Beijingului.
În timpul vizitei sale în Germania, el se va întâlni cu ministrul afacerilor externe, Johann Wadephul, pentru discuţii pe teme diplomatice şi de securităate. Aceasta va fi prima vizită a lui Wang în Germania de la instalarea, în mai, a unui nou guvern conservator la Berlin.
În Franţa, ministrul chinez se va întâlni cu omologul său Jean-Noël Barrot, care a efectuat o vizită în China în martie.
Războiul din Ucraina ar urma să fie, de asemenea, pe ordinea de zi a discuţiilor sale în Europa. China face apel în mod regulat la negocieri de pace şi la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, inclusiv a Ucrainei. Cu toate acestea, China nu a condamnat niciodată Rusia şi şi-a consolidat relaţiile comerciale, diplomatice şi militare cu Moscova de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Europenii acuză în mod regulat Beijingului că oferă Moscovei un sprijin economic crucial pentru efortul său de război.
Pe frontul comercial, relaţiile sino-europene s-au tensionat în ultimii ani. UE reproşează cu precădere gigantului asiatic practici economice pe care le consideră neloiale. Disputa s-a intensificat odată cu introducerea, anul trecut, de către Uniunea Europeană a unor taxe vamale suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China. Ca represalii, Beijingul a vizat în special coniacul francez, Parisul fiind unul dintre principalii susţinători ai acestor taxe suplimentare pentru maşinile fabricate în China.
În ceea ce priveşte coniacul, „un acord a fost stabilit, dar nu a fost încă validat oficial de Ministerul Comerţului chinez”, potrivit unei surse din cadrul Ministerului Economiei de la Paris.
În plus, Comisia Europeană a decis în urmă cu două săptămâni să excludă companiile chineze de la contractele publice pentru echipamente medicale cu o valoare mai mare de cinci milioane de euro. Măsura a fost luată în numele restricţiilor impuse firmelor europene pe piaţa chineză. Ca răspuns, Beijingul a criticat „standardele duble” ale Bruxelles-ului.
Un alt punct de fricţiune bilateral sunt pământurile rare. Din aprilie, autorităţile chineze impun companiilor chineze să obţină licenţe pentru exportul acestor materiale strategice, un sector în care China este un actor mondial important. Aceste metale sunt utilizate într-o mare varietate de produse, în special pentru smartphone-uri şi baterii pentru maşini electrice. Industriile, în special din sectorul auto, au denunţat de atunci autorizaţiile de export acordate cu zgârcenie. Cu toate acestea, în iunie, China a propus UE crearea unui „canal verde”, adică un acces prioritar, pentru a facilita exporturile de metale rare către Bătrânul Continent.
