Sindicaliştii din statistică solicită Guvernului recunoaşterea rolului vital pe care INS îl joacă “în buna guvernare a ţării”, să asigure un nivel salarial motivant şi aliniat cu complexitatea muncii depuse, să blocheze exodul de personal prin măsuri reale de retenţie şi recunoaştere profesională şi să facă investiţii urgente în resursa umană şi digitalizarea proceselor de colectare şi analiză statistică.
SINSB apreciază intenţia prim-ministrului de a optimiza funcţionarea statului, “însă în condiţiile în care măsurile sunt aplicate specific, localizate în detaliu, raţional şi în spiritul echităţii”.
“Aţi afirmat că ‘se poate lucra cel puţin la fel de bine cu mai puţini oameni’ în administraţia publică. Corect, dar nu şi în instituţiile vitale, subdimensionate şi neatractive salarial, unde cei rămaşi se luptă să îşi îndeplinească volumul uriaş de atribuţii. Am remarcat necesitatea stringentă de a numi cinci vicepremieri şi ne întrebăm totuşi, când veţi iniţia şi o reducere a numărului de demnitari, în special a secretarilor şi subsecretarilor de stat, alături de beneficiile şi privilegiile aferente acestor funcţii?”, se arată în scrisoarea deschisă.
Potrivit sindicaliştilor, în contextul aderării României la OCDE, pe lângă angajamentele cu Eurostat, presiunea asupra statisticienilor creşte semnificativ, iar exodul specialiştilor din INS, început în urmă cu câţiva ani – atât către alte instituţii publice, cât şi către sectorul privat – va continua inevitabil, toate acestea şi în urma a două reorganizări prin care instituţia a trecut în ultimele opt luni.
“Aţi sugerat că persoanele care vor fi disponibilizate din sectorul bugetar ar trebui să se îndrepte către economia activă, către sectorul privat şi vă întrebăm: Nu ar trebui ca primele care să se reorienteze profesional să fie persoanele numite politic? Dar ocupanţii de funcţii fără competenţe, ‘arzătorii” de etape care nu au luat niciodată în calcul noţiunea de debutant? Dar cei care ocupă sinecuri menţinute din raţiuni partinice? Aţi subliniat necesitatea urgentă a atragerii fondurilor europene prin PNRR. În acest sens, vă rugăm să precizaţi când veţi adopta reformele esenţiale privind pensiile speciale şi numirile politice din companiile energetice de stat, pentru a evita pierderea celor 700 de milioane de euro din PNRR?”, se mai scrie în documentul sindical.
Sindicaliştii din statistică susţin, în acelaşi timp, că performanţa nu poate fi atinsă într-un sistem deja subdimensionat, demotivant şi cu venituri printre cele mai scăzute din administraţia publică, precum în Institutul Naţional de Statistică.
“Aţi vorbit despre performanţă ca element esenţial în salarizarea angajaţilor din administraţie, însă nu ne spuneţi şi câţi dintre demnitarii numiţi politic au dovedit performanţă reală? Câţi au contribuit cu adevărat la funcţionarea eficientă a instituţiilor? În spiritul echităţii, dorim să ştim când va fi redus, spre exemplu, numărul de parlamentari la 300? Când vor fi eliminate privilegiile acestora? Când va fi redusă sau eliminată subvenţia acordată partidelor politice şi decontările generoase ale campaniilor electorale? Când se va colecta TVA-ul real şi vor dispărea amnistiile fiscale?”, se întreabă sindicaliştii din statistică.
Aceştia consideră că nu este corect ca profesioniştilor din Institutul Naţional de Statistică să li se ceară să fie solidari, să muncească mai mult pentru mai puţin, acceptând reduceri salariale de cel puţin 10%, în condiţiile în care se anunţă majorări de taxe şi impozite.
“Este corect ca tot noi să ducem, din nou, povara austerităţii? De ce nu ne prezentaţi, concret, zonele unde s-au risipit bani şi care au generat deficitul bugetar la care s-a ajuns? Vă cerem să ne explicaţi cum reforma pe care o propuneţi este una justă, echilibrată şi aplicată tuturor, nu doar celor care muncesc onest şi competent în structurile statului”, arată SINSB.
În lipsa unor măsuri urgente şi coerente, sindicatul din instituţie consideră că Institutul Naţional de Statistică riscă să intre într-o stare de colaps funcţional, cu efecte grave şi greu de cuantificat asupra capacităţii statului de a formula politici publice bazate pe date şi de a răspunde eficient provocărilor socio-economice.
