Şeful diplomaţiei germane, Johann Wadephul, aflat luni la Kiev, l-a acuzat pe liderul rus Vladimir Putin că vrea să impună „capitularea” Ucrainei fără nicio voinţă reală de negociere. Moscova, în schimb, spune că ritmul discuţiilor pentru încheierea războiului din Ucraina depinde de poziţia Kievului, de eficienţa medierii americane şi de situaţia de pe teren, relatează AFP şi Reuters.
Dacă Ucraina este pregătită pentru negocieri reale cu Moscova, „Putin nu cedează în niciuna dintre cererile sale maximaliste: el nu vrea negocieri, ci capitulare”, a afirmat Johann Wadephul, citat într-un comunicat al Ministerului german al Afacerilor Externe.
Vom rămâne „de neclintit” alături de Ucraina pentru apărarea sa, în special prin intermediul unei apărări aeriene moderne şi „alte arme”, pe lângă ajutorul umanitar şi economic, a asigurat ministrul, afirmând că a sosit luni la Kiev cu această „promisiune” .
„Libertatea şi viitorul Ucrainei sunt cea mai importantă sarcină a politicii noastre externe şi de securitate” în Europa, a afirmat ministrul în comunicat.
Vizita sa are loc într-un moment în care Rusia intensifică atacurile cu drone şi rachete asupra Ucrainei şi în timp ce negocierile de pace iniţiate de Statele Unite pentru a pune capăt conflictului de trei ani sunt în impas. Rusia „pariază pe slăbirea sprijinului nostru” şi „doreşte cucerirea şi supunerea, cu orice preţ – chiar şi cu preţul a sute de mii de vieţi omeneşti”, a declarat Johann Wadephul.
Atât timp cât Rusia va refuza să poarte negocieri reale, „vom continua să limităm mijloacele lui Putin de a finanţa războiul său criminal prin sancţiuni”, a mai declarat Johann Wadephul. Berlinul lucrează la acest lucru „în cadrul UE şi împreună cu partenerii noştri din G7 cu cea mai mare determinare”, a asigurat el.
CE SPUNE KREMLINUL
Ritmul discuţiilor pentru rezolvarea războiului din Ucraina depinde de poziţia Kievului, de eficienţa medierii americane şi de situaţia de pe teren, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru o televiziune din Belarus.
După cinci luni de mandat al preşedintelui american Donald Trump’nu există un sfârşit clar al războiului pe care Rusia l-a lansat în februarie 2022 împotriva Ucrainei, în ciuda promisiunii sale din campania din 2024 de a-l încheia într-o singură zi.
Trump, care a făcut presiuni asupra ambelor părţi pentru negocieri de încetare a focului, a declarat vineri că el crede „ceva se va întâmpla” cu privire la o soluţionare a conflictului.
„Mult depinde, fireşte, de poziţia regimului de la Kiev”, a declarat Dmitri Peskov pentru Belarus 1 TV, principalul canal de televiziune de stat. „Depinde de cât de eficient continuă eforturile de mediere ale Washingtonului’”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Putin, adăugând că situaţia de pe teren este un alt factor care nu poate fi ignorat.
Peskov nu a detaliat ce aşteaptă Moscova de la Washington sau Kiev. Moscova a cerut Ucrainei să cedeze mai mult teren şi să renunţe la sprijinul militar occidental, condiţii pe care Kievul le consideră inacceptabile.
Deşi nu a fost stabilită nicioo dată pentru următoarea rundă de discuţii, Peskov a spus că Rusia speră ca programul să devină clar „în viitorul apropiat”.
După o pauză de peste trei ani, Rusia şi Ucraina au purtat discuţii faţă în faţă la Istanbul, pe 16 mai şi 2 iunie, care au dus la o serie de schimburi de prizonieri şi la returnarea trupurilor soldaţilor lor morţi.
Cu toate acestea, cele două părţi nu au făcut niciun progres în direcţia unei încetări a focului. Proiectele lor pentru un acord de pace, împărtăşite la discuţiile din 2 iunie, au fost „memorandumuri absolut contradictorii”, a declarat Vladimir Putin.
Rusia, care controlează deja aproximativ o cincime din Ucraina, continuă să avanseze treptat, câştigând teren în ultimele săptămâni în regiunile sud-estice ale Ucrainei, Doneţk şi Dnipropetrovsk, şi intensificând atacurile aeriene la nivel naţional.
Turcia, care a găzduit runda anterioară de discuţii, a declarat vineri că este pregătită să le găzduiască din nou.
