În anul 2024, în România au funcţionat peste 69.000 de unităţi sanitare. Unui medic (inclusiv medic de familie) i-au revenit, în medie, 256 locuitori, faţă de 262 locuitori în anul 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
”În anul 2024: au funcţionat peste 69.000 de unităţi sanitare; unui medic (inclusiv medic de familie) i-au revenit, în medie, 256 locuitori, faţă de 262 locuitori în anul 2023; spitalele au tratat un număr de 3,9 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă (+5,3% faţă de anul 2023) şi 6 milioane cazuri în regim de internare de zi (+14,5% faţă de 2023)”, arată datele INS.
În anul 2024, activitatea reţelei sanitare şi de ocrotire a sănătăţii s-a desfăşurat în peste 69.000 unităţi sanitare (57.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), cu aproximativ 2.000 unităţi mai multe faţă de anul anterior.
Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2024, de: 558 spitale, faţă de 554 spitale în anul 2023; 183 unităţi sanitare (inclusiv unităţi asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, cu 20 unităţi mai multe decât în anul precedent; peste 15.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 715 unităţi mai multe decât în anul 2023; peste 17.000 de cabinete stomatologice independente, cu 504 unităţi mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în creştere cu 33 cabinete faţă de anul 2023.
Dintre cele 741 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2024, 362 sunt unităţi medicale mari, cu peste 100 de paturi, iar 182 sunt unităţi medicale mici, cu mai puţin de 20 de paturi.
Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de aproximativ 10.000 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 14 de unităţi faţă de anul 2023, deservind, în medie, 1.908 locuitori.
Medicina primară
Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.200 cabinete comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulţi locuitori1 comparativ cu un cabinet din mediul urban.
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale stomatologice, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.
Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.
În timp ce, în anul 2024, în mediul urban au funcţionat 14.300 cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 16,5 ori mai mic (871 cabinete). În consecinţă, raportat la populaţia după mediu de rezidenţă, numărul mediu de locuitori1 care a revenit unui astfel de cabinet medical a fost de 15,2 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban.
Asistenţa medicală cu internare, furnizată de unităţile sanitare pacienţilor
Cele 741 spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus, în anul 2024, de 136.700 paturi pentru internare continuă (126.300 de paturi în mediul urban şi 10,4 mii de paturi în mediul rural) şi de 11.400 paturi de spital pentru internare de zi (490 paturi în mediul rural). În anul 2024, numărul pacienţilor care au beneficiat de serviciile spitalelor şi unităţilor asimilate a fost de 3,9 milioane, internaţi în regim de spitalizare continuă şi de 6,0 milioane pacienţi internaţi în regim de spitalizare de zi, cu peste 900.000 pacienţi mai mulţi comparativ cu anul 2023 când au fost trataţi 9 milioane pacienţi, atât în spitalizare continuă, cât şi de zi.
Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 91,3% din totalul paturilor pentru internare continuă şi pentru internare de zi au fost puse la dispoziţia populaţiei în spitalele mari (cu peste 100 de paturi fiecare).
Durata medie de spitalizare a fost, în 2024, de 6,8 zile/pacient internat în spital.
Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă, în medie, 196,2 zile/pacient în unităţi medico-sociale. Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 137,9 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie, 23,3 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.
Personalul medico-sanitar
Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2024, şi-au desfăşurat activitatea 74.400 medici (inclusiv medici de familie), în creştere cu 1.700 faţă de anul 2023.
21.300 medici stomatologi, în creştere cu 0,1 mii faţă de anul 2023; 21.200 farmacişti, în scădere cu 0,5 mii faţă de anul precedent; 21.300 asistenţi medicali cu studii superioare, în creştere cu 1.100 faţă de 2023; 158.500 personal cu pregătire sanitară medie, în creştere cu 2.200 faţă de anul 2023 şi de 77.500 personal sanitar auxiliar, în creştere cu 1.200 faţă de anul 2023.
Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 70,3%, de 66,8% în rândul medicilor stomatologi şi de 90,2% în rândul farmaciştilor.
În anul 2024, comparativ cu anul 2023, numărul medicilor specialişti (exclusiv medici de familie) a crescut cu 1.533 medici. Medicina de familie rămâne specialitatea cu cel mai mare număr de medici (12.600), urmată de medicina internă (3.355), ATI (3.275), pediatrie (3.071) şi medicina generală (2.967). La polul opus, cele mai puţin reprezentate specialităţi medicale au fost medicina nucleară (118), medicina sportivă (128) şi reabilitarea medicală (141).
Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ 17% au fost medici de familie, peste două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban.
În anul 2024, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă sunt evidenţiate de numărul de locuitori care au revenit principalelor categorii de personal medical. Astfel, în mediul rural au revenit, în medie: 2.307 locuitori la un medic de familie, comparativ cu 1.148 locuitori la un medic de familie în mediul urban; 3.941 locuitori la un medic stomatolog, comparativ cu 522 locuitori la un medic stomatolog în mediul urban; 2.548 locuitori la un farmacist, comparativ cu 562 locuitori la un farmacist în mediul urban.
