Procuroarea Dida Naghiu acuză că a fost îndepărtată abuziv din secția de urmărire penală tocmai în momentul în care instrumenta un dosar sensibil care i-a vizat, printre alții, pe opt notari publici din Oradea și pe actualul premier al României, Ilie Bolojan, fost primar al municipiului, notează publicația locală Bihoreanul.
În centrul acestui dosar se află o serie de tranzacții imobiliare suspecte desfășurate pe un teren aparținând Primăriei Oradea, unde un dezvoltator a ridicat un bloc ale cărui apartamente au fost vândute fără ca terenul să fie transferat în proprietatea cumpărătorilor. Faptele cercetate: abuz în serviciu și înșelăciune. Printre cei anchetați inițial s-a aflat și Bolojan, pe atunci edil, însă dosarul privind foștii oficiali locali a fost clasat în 2023. Ancheta a continuat pentru notarii implicați și pentru dezvoltatorul imobiliar, care au fost puși sub urmărire penală în 2024 și ulterior inculpați.
În mai 2024, Dida Naghiu a fost transferată de la Secția de urmărire penală la Secția judiciară, care se ocupă exclusiv de susținerea dosarelor în instanță. Decizia, semnată de procuroarea generală Monica Matei, a fost justificată prin „nevoile parchetului”, însă Naghiu susține că în realitate a fost o măsură represivă, motivată de ancheta pe care o desfășura în cazul notarilor – dosar care atinsese personaje influente, printre care și premierul.
Procuroarea a deschis două acțiuni în instanță, dintre care una a fost câștigată recent, în primă instanță, la Tribunalul Cluj, care a anulat ordinul de mutare. Instanța nu a motivat încă decizia, dar verdictul deschide o breșă în apărarea conducerii parchetului și sugerează că măsura ar fi putut fi una abuzivă.
În paralel cu decizia de transfer, procuroarea susține că tentativa sa de a finaliza ancheta și de a trimite cauza în instanță a fost sistematic blocată. Rechizitoriul a fost infirmat de două ori de conducerea parchetului, într-o manieră fără precedent în cariera sa de până atunci. Potrivit avocatei lui Naghiu, această succesiune de infirmări, corelată cu mutarea sa, ridică suspiciuni serioase de presiune instituțională și de interferență cu independența actului de urmărire penală.
Deși numele lui Ilie Bolojan nu mai apare în prezent printre inculpați, dosarul în care a fost anchetat inițial este epicentrul conflictului care a dus la înlăturarea procuroarei. Investigația a început în perioada în care Bolojan era primar al Oradiei și viza modul în care administrația locală a concesionat un teren public pe care au fost construite apartamente ulterior vândute în condiții considerate înșelătoare.
Faptul că numele premierului figurează în acest context, chiar dacă într-o anchetă clasată, ridică întrebări incomode despre eventualele presiuni care s-ar fi putut exercita pentru a proteja persoane aflate la vârful puterii politice.
Premierul Ilie Bolojan nu a făcut niciun comentariu oficial până în acest moment. Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Oradea, Monica Matei, a invocat „obligația de rezervă” și a susținut că nu cunoaște conținutul dosarului la care face referire procuroarea, deși documentele judiciare o contrazic.
În timp ce Naghiu denunță represalii profesionale, șefii săi au lansat o contraofensivă administrativă. Un control intern a constatat că aceasta ar fi avut în lucru mai puține dosare decât colegii săi și ar fi lăsat unele nelucrate. Procuroarea consideră că aceste evaluări au fost făcute tendențios, pentru a justifica retrogradarea sa.
Totuși, instanța clujeană i-a dat câștig de cauză, semn că mutarea nu a fost suficient fundamentată legal. Însă dosarul penal privind vânzările controversate rămâne în aer, fără ca publicul să știe dacă va fi finalizat sau îngropat odată cu tăcerea instituțională care s-a așternut asupra sa.
Sursa: www.stiripesurse.ro
