Războiul din Ucraina, care a început în 2022, a accentuat declinul demografic care a început cu mai mulţi ani în urmă în Rusia. În măsura în care întreprinderile din această ţară se confruntă acum cu o lipsă gravă de forţă de muncă. O recunoaştere a eşecului? În ciuda unei politici pro-nataliste susţinute de Vladimir Putin încă din anii 2000, autorităţile ruse nu au mai publicat statistici demografice lunare detaliate din martie, potrivit Bloomberg. Aceste date sunt acum „doar pentru uz oficial”, a declarat demograful Alexeï Rakcha pentru presa americană.
„A priori, acest lucru a fost decis în urma publicării unor rate slabe ale natalităţii şi mortalităţii”, a declarat pentru BFM Business Tatiana Kastouéva-Jean, director al centrului Rusia-Eurasia din cadrul Institutului francez de relaţii internaţionale (Ifri).
Cu toate acestea, Kremlinul nu a negat niciodată provocarea demografică „istorică” cu care se confruntă Rusia de ani, cu o populaţie care continuă să scadă, de la 148,4 milioane în 1991 la 143,5 milioane în 2024, potrivit Băncii Mondiale.
„Soarta Rusiei şi perspectivele sale istorice depind de un singur lucru: cât de mulţi suntem şi cât de mulţi vom fi”, declara chiar Vladimir Putin în 2020. Chiar anul trecut, liderul a confirmat că „îmbunătăţirea situaţiei demografice” şi „susţinerea natalităţii şi a familiilor numeroase” reprezintă un „obiectiv naţional prioritar”.
Un declin accelerat de război
Dar nimic nu a fost făcut. În ciuda unei redresări în anii 2010, tendinţa s-a inversat din nou şi acum pare imposibil de oprit, în timp ce ONU estimează că populaţia celei mai mari ţări din lume va scădea cu 15% până în 2100. Potrivit experţilor, Rusia suferă de o „triplă lovitură demografică”: scăderea natalităţii, creşterea mortalităţii şi creşterea emigraţiei. În ceea ce priveşte natalitatea, rata de fertilitate a ţării în 2024 era de 1,4 copii pe femeie, în timp ce Vladimir Putin stabilise un obiectiv de 1,7. Aceasta este mai mică decât în Franţa (1,6), dar totuşi mai mare decât în Italia (1,2), care, la fel ca majoritatea economiilor dezvoltate, se confruntă de asemenea cu o criză demografică.
În total, 1,22 milioane de copii s-au născut în Rusia în 2024, potrivit institutului rus de statistică Rosstat. Aceasta este cea mai scăzută cifră din 1999. 195.432 de naşteri au fost înregistrate şi în lunile ianuarie şi februarie ale acestui an, înainte ca publicarea statisticilor să fie întreruptă.
Dar este şi rezultatul logic al crizei demografice din anii ’90, marcată „de o creştere bruscă a mortalităţii adulţilor, în special în rândul bărbaţilor, dublată de o scădere bruscă a natalităţii. (…) La acea vreme, populaţia rusă pierdea peste 750.000 de persoane pe an prin soldul natural”, subliniază Julien Vercueil, economist şi profesor la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (Inalco). Cu toate acestea, generaţiile mai mici, născute la sfârşitul secolului al XX-lea, au ajuns la vârsta fertilităţii şi au automat mai puţini copii.
Potrivit Rosstat, vor fi mai multe decese decât naşteri: 1,82 milioane în 2024 (+3,3%). Aceste cifre trebuie tratate cu precauţie, având în vedere că Moscova nu comunică cu privire la pierderile militare din Ucraina. Bloomberg afirmă totuşi că „ritmul declinului demografic s-a accelerat cu aproximativ 20% faţă de 2023, parţial din cauza războiului”. Mai ales că între 500.000 şi 1,5 milioane de ruşi ar fi fugit din ţară în lunile care au urmat invaziei Ucrainei.
„Războiul s-a adăugat la această problemă structurală, chiar dacă Rusia a adăugat Crimeea la statisticile sale demografice”, este de acord Tatiana Kastouéva-Jean.
Lipsa gravă a forţei de muncă
Prăbuşirea demografică a Rusiei slăbeşte întreaga economie a ţării – aflată în pragul recesiunii – prin reducerea populaţiei active: „Aceasta limitează creşterea potenţială a Rusiei la productivitate constantă”, constată Julien Vercueil. Mai ales că Moscova este angajată simultan într-un „război care mobilizează clasele în vârstă de muncă. Exodul este real: câteva sute de mii de tineri”, continuă economistul, care aminteşte şi de „exodul creierelor”. Ca urmare, „cantitatea şi calitatea forţei de muncă sunt afectate”.
Majoritatea sondajelor arată că întreprinderile ruse întâmpină dificultăţi majore de recrutare, în special în sectoarele care nu sunt prioritare pentru efortul de război. Această lipsă de forţă de muncă „a condus la o concurenţă exacerbată între întreprinderi şi organismele publice pe piaţa forţei de muncă pentru a obţine competenţe care au devenit rare”, notează Julien Vercueil. Ca urmare, „întreprinderile oferă salarii din ce în ce mai mari pentru a le atrage, ceea ce se traduce prin inflaţie şi sărăcirea populaţiei. Este un cerc vicios”, adaugă Tatiana Kastouéva-Jean. În iunie, inflaţia din Rusia era încă de 9,8%.
În acest context, unele companii ruseşti nu ezită să apeleze la forţă de muncă străină pentru a suplini lipsa de lucrători din ţară. Şi uneori pe uşa din dos. În 2022, programul Alabuga Start a folosit reţelele de socializare pentru a promite formare profesională şi tehnică accelerată în industria hotelieră, în special tinerelor femei din Africa. Promisiunea era un loc de muncă bine plătit. Cu excepţia faptului că, odată ajunse acolo, aceste tinere au fost trimise la situl industrial Alabuga pentru a asambla drone în condiţii deosebit de dificile.
În ciuda faptului că această forţă de muncă străină este esenţială pentru economia rusă, opinia publică nu o vede cu ochi buni: „Ruşii sunt foarte contradictorii: piaţa muncii are nevoie de imigraţie, dar ruşii nu o doresc. Migranţii sunt slab integraţi şi prost primiţi”, explică Tatiana Kastouéva-Jean.
„În mod tradiţional, forţa de muncă străină este recrutată pentru lucrări grele şi domestice. Dar ei se lovesc de ostilitatea unei părţi a populaţiei ruse, care degenerează uneori în ciocniri rasiste”, confirmă Julien Vercueil. În sfârşit, după atentatul de la Moscova de la începutul anului 2024, Vladimir Putin a decis să înăsprească condiţiile de imigraţie pentru cetăţenii din Asia Centrală şi Caucazul de Sud „care sunt cei mai numeroşi în Rusia”.
Măsuri cu eficacitate limitată
De la venirea sa la putere în 2000, Vladimir Putin a depus eforturi susţinute pentru a stimula natalitatea. În 2006, introducerea „capitalului matern” a permis chiar femeilor să primească aproximativ 7.000 de euro la naşterea celui de-al doilea copil. Mai recent, o serie de regiuni din Rusia au introdus programe care prevăd o alocaţie unică de peste 1.000 de euro pentru studentele însărcinate.
La aceste măsuri luate în încercarea de a stopa declinul demografic s-au adăugat legi conservatoare, cum ar fi cea care interzice promovarea vieţii „fără copii”, adoptată la sfârşitul anului 2024. În cele din urmă, această politică nu a dat niciodată pe deplin roade: „Au existat într-adevăr acţiuni din partea guvernului, menite să remedieze declinul principalilor indicatori demografici, dar (…) acestea nu au durat decât puţin timp şi au fost urmate în general de perioade de stagnare în care nu s-a întreprins nimic serios”, spune Julien Vercueil.
Pentru economist, „la drept vorbind, nu există o politică demografică coerentă în Rusia”, în ciuda dorinţei lui Vladimir Putin de a aborda această problemă. Dar preşedintele rus „nu s-a interesat niciodată de condiţiile care ar putea determina gospodăriile să se gândească ele însele la viitor în cadrul unei familii mai mari”, conchide economistul.
